Uniunea Europeană, în pragul unei crize politice: alegerile din marile state ar putea bloca negocierile privind bugetul

Uniunea Europeană se confruntă cu divergențe tot mai mari în interiorul blocului, pe fondul presiunilor exercitate de SUA, Rusia și China, precum și al nevoilor financiare ale Ucrainei. Alegerile care urmează și instabilitatea politică din cele mai mari economii europene ar putea complica negocierile privind bugetul UE, în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, și ar putea întârzia adoptarea unor decizii esențiale.

Despre aceasta informează politico.eu.

Summitul UE a demonstrat cât de dificil este să se ajungă la un compromis

Ultima reuniune a liderilor europeni de la Bruxelles a arătat că ajungerea la un acord asupra bugetului comun devine tot mai dificilă. După două zile de negocieri, participanții nu au înregistrat progrese semnificative în privința planului financiar, iar discuțiile au fost marcate de divergențe acute privind politica energetică.

Concluziile finale ale summitului nu au inclus obiectivul încheierii unui acord bugetar până la sfârșitul anului 2026. Mai multe state nu au susținut propunerea președintelui Consiliului European, António Costa, de a stabili un asemenea termen.

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a avertizat că evoluțiile politice din statele membre complică perspectivele unui acord. Potrivit acestuia, alegerile care urmează în Spania, apoi în Franța, Italia și alte țări ar putea îngreuna și mai mult negocierile.

Dacă nu se va ajunge la un acord în următoarele luni, discuțiile bugetare riscă să fie amânate până în 2027 — o perioadă în care campaniile electorale naționale ar putea reduce și mai mult disponibilitatea guvernelor de a face concesii.

Alegerile din marile state sporesc incertitudinea

Situația este complicată de perspectivele politice din mai multe dintre cele mai mari state ale Uniunii Europene.

• Spania. Alegerile parlamentare sunt programate pentru 29 noiembrie. Potrivit sondajelor citate în publicația de referință, pozițiile premierului Pedro Sánchez s-au slăbit, în timp ce forțele de centru-dreapta și cele de extremă dreapta speră să obțină rezultate bune. Formarea unui nou guvern s-ar putea prelungi până în ianuarie.
• Franța. În aprilie, Emmanuel Macron trebuie să părăsească funcția de președinte, întrucât nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. Sondajele menționate în publicație indică poziții puternice pentru dreapta, inclusiv pentru Marine Le Pen. Potrivit unor diplomați europeni, Macron a recunoscut că, în ultimele luni ale mandatului său, va avea o marjă politică limitată pentru negocierea unui acord bugetar.
• Germania. Creșterea popularității partidului Alternativa pentru Germania (AfD) și scăderea ratingului cancelarului Friedrich Merz creează incertitudine în privința viitorului său politic și a disponibilității acestuia de a accepta compromisuri.
• Italia. Următoarele alegeri parlamentare sunt așteptate în octombrie 2027, însă, potrivit evaluării unui diplomat european, premierul Giorgia Meloni ar putea decide organizarea lor mai devreme.

În opinia diplomaților și a reprezentanților Parlamentului European, campaniile electorale ar putea complica negocierile atât între guvernele naționale, cât și în cadrul instituțiilor europene.

UE este supusă presiunilor din mai multe direcții

Divergențele interne apar într-un context marcat de intensificarea provocărilor geopolitice și economice. SUA își revizuiesc abordarea față de relațiile transatlantice, Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, iar China își consolidează poziția în lanțurile critice de aprovizionare și pe piața europeană.

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că actorii externi sunt interesați de dezbinarea Europei și ar putea exploata contradicțiile interne ale acesteia.

Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a descris situația drept o presiune exercitată simultan din trei direcții: SUA, Rusia și China.

Printre amenințările la adresa securității europene sunt menționate și atacurile cibernetice, actele de sabotaj și alte presupuse operațiuni hibride. În special, autoritățile germane au asociat o tentativă de atac cu o dronă la aeroportul din Leipzig cu Rusia.

Ucraina se confruntă cu un deficit de până la 35 de miliarde de dolari

O altă problemă majoră este finanțarea Ucrainei. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, deficitul bugetar al țării ar putea ajunge anul viitor la 30–35 de miliarde de dolari. Presiunea financiară este amplificată de distrugerile provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, în pragul iernii.

Anterior, UE a convenit deja să acorde Ucrainei 90 de miliarde de euro, însă necesitatea unui sprijin suplimentar persistă.

Printre posibilele surse de finanțare se numără aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, aflate la depozitarul belgian Euroclear. Totuși, statele membre nu au ajuns încă la o poziție comună privind utilizarea acestor fonduri. Belgia, care s-a opus anterior inițiativelor de acest fel, continuă să se opună soluțiilor propuse.

O altă opțiune ar fi emiterea unor noi obligațiuni comune ale UE. Și această variantă necesită însă acordul statelor membre, care trebuie să depășească divergențele privind repartizarea poverii financiare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat la ultimul summit asupra consecințelor grave ale unei eventuale înfrângeri a Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit acestuia, într-un asemenea scenariu, până la 20 de milioane de ucraineni ar putea părăsi țara și s-ar putea îndrepta spre Europa.

UE nu are un lider politic evident

Pe lângă disputele bugetare, Bruxellesul se confruntă și cu problema leadershipului politic. Potrivit unui diplomat european, în prezent, Uniunea nu are o figură evidentă capabilă să unească statele membre și să faciliteze compromisuri de amploare, așa cum au făcut fostul cancelar german Angela Merkel sau fostul președinte francez François Mitterrand.

Președintele Consiliului European, António Costa, a îndemnat însă la prudență în evaluarea impactului alegerilor asupra activității instituțiilor europene. El a amintit că UE reunește 27 de state democratice, în care au loc alegeri aproape în fiecare lună, și a subliniat că simplul calendar electoral nu ar trebui să blocheze adoptarea bugetului.

Unii reprezentanți ai instituțiilor europene consideră că ianuarie ar putea fi ultima perioadă favorabilă pentru încheierea unui acord, înainte ca lupta politică din statele membre să limiteze și mai mult posibilitățile de compromis.

Negociatorii avertizează însă că timpul rămas este tot mai scurt. Lipsa unui acord bugetar ar putea îngreuna pregătirea planului financiar care urmează să intre în vigoare în 2028.