Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut un pas care ar putea schimba dinamica războiului din Ucraina — a anulat întâlnirea planificată cu Vladimir Putin la Budapesta și, în același timp, a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva giganților energetici ruși „Rosneft” și „Lukoil”.
Decizia a venit ca reacție la un nou bombardament masiv asupra Ucrainei, în urma căruia au murit civili, inclusiv copii. Potrivit lui Trump, „discuțiile cu Vladimir nu duc nicăieri”, iar a venit momentul să se treacă la o linie economică mult mai dură.
Noile restricții, pe care Departamentul Trezoreriei al SUA le-a numit „colosale”, au scopul de a bloca principalele surse financiare ale Moscovei pentru finanțarea războiului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a subliniat că „companiile petroliere ruse finanțează direct mașina de război a Kremlinului”, iar presiunea economică este singura cale pentru a-l forța pe Putin să oprească agresiunea.
„A venit timpul să încetăm uciderile și să declarăm un armistițiu”, a declarat Bessent, subliniind că sancțiunile nu sunt un scop în sine, ci un instrument de constrângere spre pace.
Vorbind alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a recunoscut: „Am așteptat prea mult. Acum este momentul să acționăm.” El a adăugat că sancțiunile pot fi ridicate rapid dacă Rusia acceptă să oprească ostilitățile.
Eșecul summitului de la Budapesta reflectă o profundă lipsă de încredere. SUA și Rusia au ajuns într-un impas privind problema-cheie — linia frontului. Washingtonul insistă asupra încetării luptelor pe actualele poziții, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas.
Trump a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea „înghețării conflictului”, propunând oprirea ostilităților pe granițele existente. Kremlinul a respins ideea ca fiind „inacceptabilă”.
Secretarul de stat Marco Rubio a încercat să mențină canalele diplomatice deschise, însă chiar și întâlnirea sa cu Serghei Lavrov a fost amânată după o convorbire telefonică „productivă”, dar fără rezultate concrete.
Inițiativa sancțiunilor americane a primit sprijin rapid la Londra și Bruxelles. Regatul Unit impusese deja restricții similare asupra „Rosneft” și „Lukoil”, iar ministrul de finanțe Rachel Reeves a declarat că „pe piețele globale nu mai este loc pentru petrolul rusesc”.
Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a anunțat că noul, al 19-lea pachet de sancțiuni al UE va include interdicția de import al gazului natural lichefiat rusesc (GNL). „Menținem un front transatlantic comun de presiune asupra agresorului”, a subliniat ea.
Astfel, coaliția de sancțiuni a Occidentului se transformă tot mai mult într-un mecanism pe termen lung de epuizare a economiei ruse, care deja afectează fluxurile sale de export — de la energie până la logistică.
Poziția actuală a Washingtonului este dură, dar pragmatică. Ea implică nu doar presiune asupra Moscovei, ci și sprijin politic pentru Kiev printr-un plan în 12 puncte NATO–Ucraina: schimb de prizonieri, repatrierea copiilor deportați, crearea unui fond de reconstrucție și garanții de securitate.
După un an de contacte nereușite cu Putin, Trump pare să fi renunțat definitiv la iluzii. Cuvintele sale — „nu vreau o întâlnire inutilă” — au devenit simbolul unei politici în care realitatea a înlocuit speranțele diplomatice.
Kremlinul încearcă să salveze aparențele, dar se află de fapt sub o menghină sancționară tot mai strânsă. Pentru Moscova, aceasta nu este doar o presiune economică, ci o lovitură asupra modelului său de influență — bazat pe petrol, energie și finanțarea războiului.
Washingtonul a demonstrat că este pregătit să treacă de la încercările de negociere la o strategie de descurajare. Iar dacă Kremlinul nu își va schimba cursul, „diplomația dură” a lui Trump ar putea deveni factorul care va accelera înfrângerea strategică a Rusiei.
