Administrație localăMoldovaPoliticăSocietate

Înaintea alegerilor din Găgăuzia s-a intensificat valul de dezinformare privind acțiunile Chișinăului

În ajunul alegerilor pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în spațiul informațional s-a intensificat valul de știri false și manipulări. În mesajele distribuite, autoritățile de la Chișinău sunt acuzate că ar încerca să schimbe regulile electorale, să limiteze competențele autonomiei și să preia controlul asupra presei regionale.

Despre aceasta informează zdg.md.

Campania de dezinformare s-a intensificat la începutul perioadei electorale

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026. Analiza publicațiilor din perioada 26 august – 3 septembrie a identificat o răspândire activă și sincronizată a unor mesaje îndreptate împotriva autorităților centrale.

O serie de canale de Telegram și alte platforme informaționale au distribuit în mod repetat narative pro-ruse, unele dintre publicații fiind difuzate în serii și aproape simultan. În anumite cazuri, au fost utilizate texte aproape identice, care ulterior au fost redistribuite masiv de alte canale.

Mesajul principal al acestor materiale este că Chișinăul ar urmări să limiteze autonomia Găgăuziei și să intervină în procesul electoral.

Modificarea legislației electorale — principala temă a manipulărilor

Unul dintre cele mai răspândite mesaje susține că modificările aduse Codului electoral ar fi fost adoptate ilegal și ar contraveni statutului special al Găgăuziei.

În realitate, modificările au fost adoptate după decizia Curții Constituționale din 9 iulie 2026. Instanța a precizat că atribuțiile autonomiei nu se pot extinde asupra chestiunilor privind organizarea și reglementarea alegerilor, care, potrivit Constituției, țin de competența Parlamentului și a instituțiilor naționale.

Ulterior, la 25 august, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări la Codul electoral, prin care este stabilit modul de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia și este prevăzut un rol mai important pentru Comisia Electorală Centrală.

De ce alegerile pentru funcția de bașcan au fost stabilite pentru 15 noiembrie

O altă serie de mesaje s-a referit la data alegerilor pentru șeful autonomiei. Unele surse au afirmat că Comisia Electorală Centrală ar fi stabilit data scrutinului fără implicarea Adunării Populare a Găgăuziei.

În realitate, decizia a fost luată după ce Adunarea Populară nu a reușit să stabilească singură data alegerilor. În august și la începutul lunii septembrie, deputații autonomiei au examinat de trei ori această chestiune, însă nu au reușit să adopte decizia necesară.

În consecință, Comisia Electorală Centrală a stabilit alegerile pentru funcția de bașcan pentru 15 noiembrie 2026, în conformitate cu prevederile Codului electoral.

Disputa privind postul regional GRT

O altă sursă de manipulare este reforma radiodifuzorului public regional GRT.

Unii reprezentanți ai autonomiei prezintă modificările legislative drept o încercare a Chișinăului de a prelua controlul asupra presei regionale. Obiectivul declarat al reformei este însă consolidarea independenței editoriale a GRT și alinierea activității acestuia la normele naționale și la standardele europene privind libertatea presei.

Reforma prevede, de asemenea, apropierea principiilor de funcționare ale radiodifuzorului regional de regulile aplicate instituției publice naționale „Teleradio-Moldova”.

Reforma administrației locale, o altă țintă a campaniei

În campania informațională este utilizată și tema reformei administrației publice locale. Oponenții acesteia susțin că extinderea unităților administrative va duce la dispariția localităților și îi va obliga pe cetățeni să parcurgă distanțe mai mari pentru a beneficia de servicii publice.

În realitate, reforma este implementată pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu doar în Găgăuzia. Scopul acesteia este reducerea fragmentării administrative și creșterea capacității autorităților locale de a furniza servicii și de a atrage investiții.

Totodată, este prevăzută menținerea accesului cetățenilor la servicii administrative la nivel local. În clădirile fostelor primării sau în alte spații convenabile pentru locuitori urmează să fie create centre unice de prestare a serviciilor, prin intermediul cărora vor putea fi accesate peste 600 de servicii publice, inclusiv în format digital.

În campanie s-au implicat și reprezentanți ai Transnistriei

În dezbaterea privind statutul Găgăuziei a intervenit și liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Acesta a acuzat Chișinăul de o atitudine incorectă față de autonomie și a declarat că deciziile Curții Constituționale ar fi pus în pericol statutul acesteia.

Totuși, afirmațiile potrivit cărora instanța ar fi anulat sau limitat statutul autonom al Găgăuziei nu corespund conținutului deciziei Curții Constituționale. Statutul special al regiunii ca unitate teritorială autonomă în componența Republicii Moldova este consacrat în Constituție și în legislația specială.

Tema unirii cu România a revenit în spațiul informațional

Un alt narativ utilizat în mod repetat este cel privind o presupusă unire a Republicii Moldova cu România. În unele publicații se afirmă că menținerea autonomiei Găgăuziei ar împiedica un asemenea scenariu.

Astfel de afirmații au fost distribuite și anterior, însă au revenit în prim-plan pe fondul alegerilor care urmează. Experții consideră că tema este folosită pentru a crea în rândul locuitorilor regiunii un sentiment de amenințare și instabilitate politică.

Dezinformarea amplifică neîncrederea înaintea alegerilor

Mesajele distribuite au un element comun: autoritățile centrale ar ataca autonomia, i-ar reduce competențele și ar acționa împotriva intereselor locuitorilor Găgăuziei.

Potrivit analiștilor, o astfel de campanie informațională poate contribui la creșterea neîncrederii în instituțiile statului și în procesul electoral, la accentuarea tensiunilor dintre Comrat și Chișinău și la formarea percepției că alegerile care urmează s-ar afla deja sub controlul autorităților centrale.

În acest context, în spațiul informațional au apărut deja și îndemnuri la boicotarea alegerilor din Găgăuzia.

Back to top button