Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan a acordat un interviu jurnalistului BBC Nick Robinson, în care a explicat cum a fost luată decizia de a emite un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, transmite sursa.
CPI a emis un mandat de arestare pentru Putin și comisarul pentru drepturile copilului din Rusia, Maria Lvova-Belova, în martie 2023.
Aceștia sunt suspectați de crime de război comise în timpul războiului din Ucraina.
Moscova a considerat nulă din punct de vedere juridic decizia CPI de a emite un mandat de arestare pentru Putin.
Comisia de Investigații a Rusiei, care a deschis ea însăși un dosar penal împotriva procurorului și judecătorilor ICC, a declarat că urmărirea penală a lui Putin „este evident ilegală”.
Într-un interviu acordat BBC, Karim Khan a spus că invazia Ucrainei de către Rusia nu i-a lăsat de ales.
Potrivit acestuia, partea ucraineană i-a cerut să efectueze o anchetă asupra acțiunilor Rusiei încă din 2021, când s-a întâlnit cu procurorul general al Ucrainei.
Dar la acel moment, potrivit lui, ICC nu avea resursele pentru asta, iar el însuși avea o mulțime de alte responsabilități, deoarece cu puțin timp înainte de călătoria sa în Ucraina tocmai preluase mandatul. Mai mult, a spus procurorul, el nu crede că Putin va decide să invadeze Ucraina.
„Dar când au făcut-o, am decis că era complet evident și ar trebui să începem o investigație. M-am dus la fața locului și când auzi poveștile, dovezile, vezi distrugerea, auzi declarațiile diferitelor persoane, inclusiv declarațiile lui Vladimir Putin și [Maria] Lvova-Belova, nu a fost dificil să aplici deplină rigoare a legii”, spune Khan.
„Este atât de trist. Membru permanent al Consiliului de Securitate, Rusia este o țară mare. Literatura, muzica, una dintre tarile fondatoare ale ONU, care a jucat un rol important in victoria asupra fascismului, asa ca asta nu mi-a adus nicio bucurie, a fost o zi trista cand s-a primit o cerere de mandat impotriva presedintelui țara – un membru important al Consiliului de Securitate al ONU arestat”, continuă procurorul.
Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională de la Haga și nu este supusă jurisdicției acesteia. Dar Vladimir Putin a fost nevoit să refuze călătoriile internaționale în țările care au semnat Statutul de la Roma și, prin urmare, s-a angajat să respecte ordinele CPI.
În special, în iulie 2023, el nu a mers la summitul BRICS din Africa de Sud, deși autoritățile țării au precizat că nu îl vor aresta.
Săptămâna aceasta, președintele rus a vizitat Mongolia, unde era de așteptat să fie arestat, dar a primit un bun venit pe covor roșu.
Karim Khan a asigurat că Mongolia va trebui să explice de ce a ignorat ordinul ICC.
„Procesul de negociere este în desfășurare la nivel de instanță. Judecătorii își pot face recomandările în cazul în care se constată o lipsă de cooperare, dar nu vreau să prejudec nimic, deoarece această problemă este acum rezolvată între judecători și guvernul mongol”, a spus procurorul.
Întrebat de BBC dacă crede că Vladimir Putin va ajunge vreodată în bancul acuzat de la Haga, Khan a răspuns citând exemplul fostei Iugoslavii.
„Oamenii au râs când Tribunalul Fostei Iugoslavie a cerut mandate de arestare pentru Karadzic și Mladic, ca să nu mai vorbim de Milosevic, când Tribunalul Special pentru Sierra Leone a emis un mandat de arestare pentru fostul președinte Charles Taylor, dar, după cum a arătat istoria, acești bărbați, care au avut în trecutul cu mare putere în țara lor și în regiune, ei au ajuns pe bancă”, spune Karim Khan. „Există exemple care arată că, dacă cineva face ce vrea, folosind o putere care nu este limitată de o responsabilitate superioară, spațiul său de manevră este restrâns.”
În prezent, cei mai înalți oameni pe care ICC încearcă să-l aresteze sunt Vladimir Putin, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul israelian al apărării Yoav Galant.
De asemenea, Khan a emis anterior mandate de arestare pentru trei lideri Hamas, dintre care doi au fost uciși în urma unei acțiuni militare în Fâșia Gaza.
