Actuala campanie electorală pentru Bundestag-ul german a devenit un fel de reflectare a tendințelor politice paneuropene – întărirea influenței partidelor extreme și creșterea polarizării sociale. În același timp, situația are o dimensiune clară ucraineană, deoarece două forțe politice cu opinii deschis pro-ruse ar putea intra în parlament. Să luăm în considerare ce amenință acest lucru și care sunt șansele de a menține cursul pro-ucrainean în politica Berlinului.
Una dintre principalele intrigi ale alegerilor este Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta a cărui popularitate crește treptat. Sprijinul său, potrivit sondajelor, este de 20-22%, ceea ce face din AfD a doua cea mai influentă forță politică din Germania. Cu toate acestea, partidul rămâne toxic pentru discuțiile de coaliție, deoarece forțele politice tradiționale continuă să adere la principiul „izolării” extremei drepte.
O altă amenințare este partidul de extremă stângă Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). Această forță nou creată s-a impus deja ca un avocat activ al intereselor Moscovei. Liderul BSW critică deschis sancțiunile anti-ruse, pledează pentru reluarea livrărilor de gaze rusești și condamnă ajutorul militar acordat Ucrainei. Cu toate acestea, ratingurile partidului fluctuează în jurul pragului (4–6%), iar perspectivele sale de a intra în parlament rămân incerte.
Creșterea sprijinului pentru AfD și succesul potențial al BSW reflectă o tendință mai largă: oboseala publică față de curentul politic principal, cauzată de criza energetică, provocările migrației și dificultățile economice. Germania, ca și alte țări europene, caută răspunsuri la întrebările care îi preocupă pe alegători: cum să asigure stabilitatea, securitatea și bunăstarea economică.
Cu toate acestea, în cazul AfD și BSW, aceste răspunsuri vin cu semnale periculoase pentru Ucraina. Alternativa pentru Germania refuză să recunoască agresiunea rusă, susține statutul neutru al Ucrainei și pledează pentru reluarea legăturilor energetice cu Federația Rusă. În același timp, Alianța Sahra Wagenknecht cere ridicarea sancțiunilor și subminează solidaritatea UE în sprijinirea Kievului.
În ciuda acestor provocări, situația din Germania rămâne favorabilă pentru Ucraina, care continuă să primească ajutor din partea țării ca parte a sprijinului său în timpul războiului ruso-ucrainean. Ratingul blocului conservator de dreapta CDU/CSU, probabil câștigătorul alegerilor, este de 30–32%. Scenariul cel mai probabil este formarea unei coaliții cu forțele pro-ucrainene – Verzii și Democrații Liberi (FDP).
Asta nu înseamnă că nu există probleme. Diferențele ideologice dintre centru-dreapta și Verzi cu privire la politica climatică ar putea complica negocierile. Cu toate acestea, aceste partide au o poziție comună privind sprijinirea Ucrainei și sancțiunile împotriva Rusiei. În plus, 61% dintre cetățenii germani sunt împotriva reluării legăturilor economice cu Moscova, ceea ce îi obligă pe politicieni să țină cont de sentimentul public.
Deși sondajele arată că CDU/CSU și AfD împreună ar putea câștiga peste 50%, o coaliție între ele pare puțin probabilă din cauza respingerii sociale a extremei drepte. Acest lucru dă speranța că forțele pro-ruse nu vor avea o influență decisivă asupra politicii externe a Germaniei.
Rămâne deschisă și chestiunea „Alianței Sahra Wagenknecht”. Chiar dacă partidul va depăși bariera de cinci procente, poziția sa în Bundestag va fi slabă din cauza ratingurilor scăzute și a conflictelor interne.
Alegerile pentru Bundestag din 2025 sunt un test important al rezistenței Germaniei la provocările politice interne și încercările de influență pro-rusă. În ciuda amenințării partidelor extreme, potențialul lor nu este încă suficient pentru a schimba cursul Berlinului.
Pentru UE și țările care doresc să adere la ea, în special Ucraina și Moldova, este important ca guvernul german să rămână hotărât în confruntarea cu agresiunea rusă și războiul informațional după alegeri. Posibila formare a unei coaliții împotriva Federației Ruse dă speranță pentru menținerea parteneriatului dintre țări și pregătirea pentru eventuala respingere a agresiunii ruse, care în viitor ar putea fi îndreptată către țările UE și NATO.
