Decizia Kremlinului de a interzice temporar exportul de benzină între 1 martie și 31 august 2025 confirmă direct faptul că atacurile masive ale dronelor ucrainene asupra rafinăriilor rusești își ating obiectivul strategic. Ucraina a demonstrat deja că este capabilă să submineze eficient capacitatea financiară a Rusiei de a purta război. Acest lucru înseamnă că loviturile asupra infrastructurii energetice a țării agresoare trebuie să continue pentru a-i slăbi și mai mult potențialul economic și capacitatea de a finanța agresiunea militară.
Guvernul rus justifică interdicția prin dorința de a „menține stabilitatea pieței interne de combustibil”. În realitate, motivul real constă în pagubele semnificative suferite de rafinăriile-cheie în urma atacurilor dronelor ucrainene. Potrivit datelor oficiale, doar în 2024, cel puțin 10 rafinării mari au fost lovite, iar în primele două luni ale anului 2025, forțele armate ucrainene au atacat deja 27 de obiective din sectorul energetic rusesc. Ca urmare, procesarea petrolului în Rusia a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani – 267 de milioane de tone.
Aceste atacuri afectează direct bugetul militar al Kremlinului. Vânzarea produselor petroliere este una dintre principalele surse de venit ale economiei ruse, iar o mare parte din aceste fonduri sunt direcționate către finanțarea războiului. Conform estimărilor experților, fiecare rafinărie distrusă sau scoasă din funcțiune generează pierderi de miliarde pentru Rusia și reduce veniturile fiscale ce ar fi fost alocate achiziției de armament și echipamente militare.
Ultimele atacuri reușite ale forțelor armate ucrainene nu afectează doar rafinăriile, ci și lanțurile lor logistice. Un exemplu clar este atacul asupra rafinăriei din Volgograd, care, după mai multe lovituri, nu doar că a fost nevoită să oprească temporar procesarea petrolului, dar a pierdut și instalația-cheie de hidrofinare a motorinei. Acest lucru duce la un deficit de motorină pentru tehnica militară și la dificultăți în transportul combustibilului către zona de război.
Un alt atac semnificativ a avut loc pe 3 februarie, când o lovitură asupra rafinăriei de gaze din Astrahan a dus la oprirea producției de benzină și motorină. Mai important este faptul că această instalație este cel mai mare producător de sulf din Rusia – un component esențial pentru fabricarea explozibililor. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor nu doar că afectează bugetul Kremlinului, dar și reduc stocurile de muniție ale armatei ruse.
Dacă în perioada 2022–2023 conducerea rusă încerca să minimalizeze impactul atacurilor ucrainene, acum este forțată să ia decizii care confirmă gravitatea situației. Interdicția privind exportul de benzină este o măsură disperată, care indică un deficit intern de produse petroliere.
Această decizie va afecta nu doar piața rusă, ci și partenerii internaționali ai Moscovei, în special țările din Asia Centrală, care cumpără în mod tradițional produse petroliere rusești. Pe termen lung, acest lucru ar putea duce la o scădere suplimentară a veniturilor Kremlinului, la creșterea deficitului bugetar și la reducerea resurselor disponibile pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei.
Situația demonstrează că atacurile asupra infrastructurii energetice rusești reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de slăbire a potențialului militar al inamicului. Fiecare lovitură asupra unei rafinării:
- reduce veniturile bugetare ale Rusiei, care finanțează războiul;
- limitează disponibilitatea combustibilului pentru armata rusă;
- complică producția de explozibili și alte materiale militare;
- destabilizează piața internă a Rusiei și agravează criza economică.
În acest context, continuarea unor astfel de atacuri este o măsură strategic justificată. Ucraina trebuie să continue să distrugă rafinăriile rusești pentru a lipsi agresorul de resursele financiare necesare și pentru a-i slăbi capacitatea de a purta război.
Imagine: ilustrativă, sursa
