În centrul Europei, la intersecția intereselor Occidentului și Estului, Moldova s-a aflat din nou în centrul atenției Kremlinului. Pe 22 iulie 2025, țara a devenit scena unei noi manipulări geopolitice: patru forțe politice pro-ruse – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei” – au anunțat crearea unui nou bloc electoral numit „Pentru Moldova”. Scopul unificării este deschis și lipsit de ambiguitate – înlăturarea de la putere a guvernului pro-european de la Chișinău.
Această unificare a fost posibilă nu prin afinitate ideologică sau convingeri etatiste, ci mai degrabă prin interferențe externe. Conform informațiilor neoficiale, rolul cheie în acest proces l-a jucat prim-vicepreședintele Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Serghei Kiriyenko, curatorul informal al direcției moldovenești la Kremlin. Sarcina sa este de a restabili influența pro-rusă în țară și de a opri cursul Moldovei spre apropierea de UE.
Nu este un secret faptul că noul bloc este finanțat de la Moscova — prin structuri oligarhice asociate cu celebrul politician pro-rus Elon Shor. Nu este vorba doar despre finanțarea politică clasică, ci și despre un întreg sistem hibrid de influență: rețele de boți, atacuri informaționale, falsuri și presiuni asupra instituțiilor independente.
Calculul Moscovei este simplu: să formeze o majoritate în viitorul parlament cu ajutorul blocului „Alternativ” (Ion Ceban, Alexander Stoianoglo), să obțină controlul asupra puterii legislative, să formeze un nou guvern și să schimbe politica externă a țării. Acest scenariu este pe deplin în concordanță cu doctrina clasică a Kremlinului în spațiul post-sovietic: fragmentarea politică, finanțarea forțelor loiale, discreditarea autorităților pro-occidentale și blocarea proceselor de integrare.
La rândul său, partidul PAS, aflat la guvernare, speră să mențină cel puțin echilibrul puterii prin formarea unei coaliții cu „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Deși Usatîi își declară astăzi dorința pentru o „politică externă echilibrată”, în trecut a fost suspectat în repetate rânduri de simpatii evidente pentru Kremlin.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie ar putea deveni un punct de cotitură nu doar pentru Moldova însăși, ci pentru întreaga regiune. Situația de la Chișinău este doar o parte a unei lupte mai ample dintre UE și Rusia pentru influență în Europa de Est și Centrală, precum și în Balcani.
O continuare cu succes a cursului pro-european al Moldovei ar fi un semnal pentru alte țări post-sovietice – cum ar fi Georgia, Armenia sau chiar Belarus – că o schimbare democratică este posibilă. În același timp, o revenire pro-rusă la Chișinău ar putea crea o altă rampă de lansare pentru destabilizarea regiunii și exercitarea de presiuni asupra Ucrainei.
Uniunea Europeană înțelege amploarea amenințărilor și nu stă deoparte. Bruxelles-ul sprijină activ Chișinăul: desfășoară o rezervă cibernetică pentru a se proteja împotriva interferențelor Kremlinului, contribuie la crearea unei agenții de securitate cibernetică, instruiește oficiali moldoveni și consolidează reziliența instituțională.
Cu toate acestea, Rusia nu încetinește. Kremlinul continuă să atace spațiul digital al Moldovei, promovează narațiuni antieuropene, susține campanii de informare și corupția politică. Toate acestea sub sloganurile obișnuite de protejare a „valorilor tradiționale” și combatere a „controlului extern”. Moldova se află la o răscruce – între o alegere democratică și o revenire la influența Kremlinului. Nu doar viitorul țării, ci și stabilitatea întregii regiuni depind de rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare. Kremlinul demonstrează încă o dată că percepe orice proces democratic din spațiul post-sovietic ca pe o amenințare – și va încerca să le perturbe. Prin urmare, încercarea de a perturba alegerile din Moldova nu este doar o intrigă locală, ci face parte dintr-un război mai amplu pentru libertate. Iar Europa este obligată să răspundă decisiv la acest lucru.
Foto: sursa
