Anxietate europeană: de ce planul de pace al lui Trump s-ar putea transforma într-o nouă criză pentru continent
Capitalele europene sunt cuprinse de o tensiune nervoasă. Noile inițiative diplomatice ale președintelui SUA, Donald Trump, privind încheierea războiului din Ucraina, în loc să aducă stabilitatea mult așteptată, au stârnit un val de îngrijorare în UE. Motivul este simplu: la Bruxelles se teme că un posibil plan de pace ar putea fi construit după logica „înțelegerii rapide”, în care integritatea teritorială a Ucrainei trece pe plan secund, iar spațiul pentru influența Rusiei, dimpotrivă, se extinde.
Unul dintre principalele motive de teamă pentru europeni este faptul că influența reală a UE asupra formării viitoarelor înțelegeri este practic inexistentă. Diplomații statelor membre nu au participat la negocierile dintre SUA și Ucraina din Florida – și nu vor avea loc la masă nici în timpul unei posibile întâlniri dintre trimisul special al Washingtonului, Steve Vitkov, și Vladimir Putin.
Pentru Europa, acesta este un semnal clar: decizii vitale privind securitatea continentului sunt luate fără participarea celor care riscă cel mai mult în cazul unui eșec.
Analiștii sunt convinși: dacă noul acord va păstra controlul de facto al Rusiei asupra unei părți din teritoriile ucrainene ocupate, se va crea un precedent periculos. Un astfel de scenariu nu doar că nu va limita Kremlinul, ci îl poate chiar încuraja la noi acțiuni, văzând disponibilitatea Occidentului de a face concesii.
Oficialii europeni nu văd niciun indiciu că Moscova este pregătită să încheie războiul pe baze care să respecte dreptul internațional. De aceea, orice pace construită după interesele Rusiei este considerată la Bruxelles o bombă cu efect întârziat.
În pofida declarațiilor oficiale ale lui Trump privind angajamentul față de articolul 5 al NATO, încrederea în Europa rămâne fragilă. Mai ales după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a ignorat reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței de la Bruxelles.
Pe fundalul amenințărilor tot mai mari la adresa flancului estic al Europei, astfel de gesturi nu fac decât să amplifice temerile că sprijinul american poate deveni mai puțin previzibil, iar fără el NATO își pierde o parte din capacitatea de descurajare.
Deși, începând cu 2022, UE a alocat Ucrainei peste 180 de miliarde de euro, în interiorul blocului nu există consens privind utilizarea activelor rusești înghețate. Fără această decizie, este dificil de construit un pachet de sprijin financiar pe termen lung pentru Kiev, căruia i se propune un credit de 140 de miliarde de euro.
Franța și Marea Britanie pledează pentru crearea unei „forțe de descurajare” speciale pentru perioada de după război, însă fără participarea SUA această inițiativă arată mai degrabă ca un semnal politic decât ca un instrument real de garanție.
Experții sunt de acord: Europa s-a trezit într-o situație în care influența sa asupra arhitecturii securității regionale este prea limitată din cauza subinvestițiilor de ani de zile în propria capacitate de apărare. Abordările depășite, dependența de „umbrela” americană și divergențele din interiorul UE fac continentul mai puțin autonom tocmai în chestiunile care îi definesc viitorul.
Îngrijorarea UE în jurul planului de pace al lui Trump nu este doar frica de un acord nereușit. Este conștientizarea propriei vulnerabilități. Europa înțelege că orice decizie privind Ucraina este, de fapt, o decizie privind securitatea întregului continent. De aceea, fiecare pas al Washingtonului, făcut fără participarea europenilor, este perceput ca un risc capabil să schimbe balanța de putere în regiune pentru mulți ani înainte.
