Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat a Republicii Moldova continuă să crească pe fondul majorării împrumuturilor interne și al creșterii ratelor dobânzilor. Potrivit estimărilor mișcării civice „Construim Încredere”, plățile aferente dobânzilor ar putea deveni în următorii ani una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli bugetare.
Despre aceasta informează logos-pres.md.
Dobânzile la valorile mobiliare de stat aproape s-au dublat
Conform analizei realizate de organizație, costul finanțării atrase de stat a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
Dacă în 2024 randamentul mediu al valorilor mobiliare de stat (VMS) era de 4,96%, în 2025 acesta a urcat la 9,08%. În prima jumătate a anului 2026, ratele au continuat să crească, ajungând la aproximativ 9,5–10% anual.
Experții subliniază că această majorare accentuată a costului împrumuturilor determină automat creșterea cheltuielilor bugetare pentru deservirea datoriei acumulate.
Cheltuielile ar putea ajunge la 7 miliarde de lei
Potrivit calculelor analiștilor, în 2026 statul va cheltui aproximativ 6 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor aferente obligațiilor sale financiare.
Dacă tendința actuală se va menține, în 2027 această sumă ar putea ajunge la 7 miliarde de lei.
În același timp, Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, care, potrivit estimărilor, va depăși 21 de miliarde de lei.
Datoria pe termen scurt amplifică riscurile
Experții își exprimă îngrijorarea și în legătură cu structura datoriei interne.
Potrivit datelor prezentate de „Construim Încredere”, aproape 95% din datoria internă contractată prin intermediul valorilor mobiliare de stat are un termen de scadență mai mic de un an. Acest lucru înseamnă că statul este nevoit să atragă constant noi împrumuturi pentru a rambursa obligațiile ajunse la scadență.
O asemenea practică face bugetul mai vulnerabil la fluctuațiile ratelor dobânzilor și poate genera o creștere suplimentară a costurilor de deservire a datoriei.
Statul depinde de un număr redus de bănci
Un alt factor de risc identificat de analiști este concentrarea ridicată a pieței valorilor mobiliare de stat.
Potrivit acestora, aproximativ 70% din piața VMS este deținută de un număr restrâns de bănci comerciale. Această situație sporește dependența statului de deciziile instituțiilor financiare și poate limita flexibilitatea politicii de îndatorare.
Împrumuturile masive pot încetini economia
Experții avertizează că atragerea intensivă de resurse financiare de pe piața internă poate avea efecte și asupra sectorului privat.
Atunci când băncile preferă să investească în obligațiuni de stat cu randamente ridicate, capacitatea de creditare a companiilor și populației poate scădea. În consecință, se reduc investițiile și poate fi afectat ritmul de creștere economică.
Viitorului Guvern i se recomandă schimbarea strategiei
Autorii analizei îndeamnă viitorul Guvern al Republicii Moldova să elaboreze o strategie pe termen lung pentru gestionarea datoriei publice.
Potrivit acestora, prioritățile ar trebui să includă reducerea costurilor de împrumut, majorarea ponderii finanțării pe termen lung și direcționarea fondurilor atrase către proiecte care stimulează dezvoltarea economică.
Experții subliniază că utilizarea creditelor exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetar curent generează o presiune suplimentară asupra finanțelor publice și nu contribuie la o creștere economică durabilă pe termen lung.
