SUA au impus sancțiuni împotriva președintei Curții Penale Internaționale din cauza anchetelor privind Israelul
Administrația Donald Trump și-a intensificat presiunile asupra Curții Penale Internaționale (CPI), impunând sancțiuni împotriva președintei instanței, Tomoko Akane, și a juristului senegalez Abdoulaye Sy. Washingtonul îi acuză de implicare în acțiunile CPI împotriva unor oficiali ai statelor care nu recunosc jurisdicția instanței.
Despre aceasta informează hotnews.ro.
Cine a fost vizat de sancțiuni
Noile restricții au fost anunțate pe 18 august de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Potrivit acestuia, sancțiunile îi vizează pe judecătoarea japoneză Tomoko Akane, care conduce CPI, și pe juristul senegalez Abdoulaye Sy, implicat anterior în activitatea procuraturii.
Rubio a susținut că cei doi au fost implicați direct în eforturile instanței de a investiga, reține și urmări penal reprezentanți ai unor state care nu acceptă jurisdicția CPI.
Măsurile prevăd înghețarea activelor persoanelor sancționate aflate sub jurisdicția SUA și limitează accesul acestora la sistemul financiar american.
Totodată, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență specială care permite finalizarea anumitor operațiuni cu participarea lui Akane și Sy până la 17 septembrie.
Washingtonul continuă presiunile asupra CPI
Noile măsuri reprezintă o continuare a politicii administrației Trump față de Curtea Penală Internațională.
Anterior, SUA au impus sancțiuni împotriva unor procurori și judecători ai CPI, după emiterea de către instanță a mandatelor de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant.
Washingtonul s-a opus, de asemenea, investigațiilor CPI referitoare la acțiunile militarilor americani în Afganistan.
Sy a făcut parte din echipa procuraturii care a solicitat emiterea mandatului de arestare pe numele lui Netanyahu. Ulterior, candidatura sa a fost propusă pentru funcția de judecător al CPI.
Curtea Penală Internațională condamnă decizia SUA
Curtea Penală Internațională a calificat noile sancțiuni drept o amenințare la adresa ordinii juridice internaționale.
Reprezentanții instanței au declarat că presiunile exercitate asupra magistraților pentru îndeplinirea atribuțiilor profesionale subminează principiile statului de drept și independenței judiciare.
Tomoko Akane a avertizat anterior că sancțiunile americane ar putea afecta grav activitatea instanței și chiar pune în pericol funcționarea sa pe termen lung.
În iunie 2026, trei judecători ai CPI au intentat un proces împotriva lui Donald Trump și a administrației sale, susținând că restricțiile impuse împotriva lor sunt ilegale.
SUA vor să extindă presiunile internaționale asupra instanței
Administrația Trump analizează, de asemenea, posibilitatea extinderii campaniei diplomatice împotriva CPI. Marco Rubio a declarat că Washingtonul intenționează să convingă alte state să renunțe la participarea la activitatea instanței.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost creată pentru investigarea și urmărirea persoanelor suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.
În același timp, Statele Unite nu au ratificat niciodată Statutul de la Roma și nu fac parte din Curtea Penală Internațională.
