Kievul sub foc: Rusia transformă teroarea împotriva civililor într-o normalitate în Europa
Atacurile rusești asupra orașelor ucrainene au devenit atât de frecvente, încât pentru locuitorii Kievului și ai altor localități sirenele de alarmă, activitatea apărării antiaeriene, exploziile și întreruperile serviciilor de bază riscă să devină parte a vieții de zi cu zi. Dar această aparentă obișnuință nu trebuie să ascundă esențialul: Rusia continuă să atace sistematic Ucraina, iar populația civilă rămâne una dintre principalele ținte ale campaniei sale militare.
La 28 septembrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat ferm la noile atacuri rusești asupra Kievului și Harkivului, în urma cărora au fost raportate victime și răniți. Ea a declarat că Rusia lovește în mod deliberat oameni, locuințe, economie și infrastructura critică.
Sandu a menționat în mod special Kievul, unde au fost lovite, potrivit informațiilor prezentate, Academia Națională de Științe, clădiri rezidențiale și o instituție medicală. La Harkiv, în urma atacurilor, au fost rănite zeci de persoane, inclusiv copii.
„Rusia trebuie să răspundă pentru crimele sale”, a declarat președinta Republicii Moldova, îndemnând în același timp la continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru dreptul acesteia de a trăi liber și în pace.
Teroarea devine parte a vieții de zi cu zi
Particularitatea situației actuale nu constă doar în amploarea atacurilor individuale. Este vorba despre o presiune constantă asupra vieții civile.
După cum a relatat The Guardian, de la sfârșitul lunii august, Kievul s-a confruntat cu un nou val de atacuri rusești în timpul zilei. Dacă anterior locuitorii capitalei erau obișnuiți în special cu atacurile nocturne, acum alarmele, dronele și exploziile au loc în mod regulat și în timpul programului de lucru.
Acest lucru schimbă însăși dinamica vieții orașului.
Activitatea întreprinderilor este perturbată. Școlile trebuie să țină cont de amenințarea atacurilor aeriene. Locuitorii cumpără din timp generatoare, baterii externe și combustibil. Unii iau în calcul posibilitatea de a părăsi temporar capitala în cele mai dificile luni de iarnă.
Locuitorii Kievului nu se pregătesc doar pentru o iarnă obișnuită, ci pentru posibilitatea ca atacurile rusești să provoace din nou întreruperi ale electricității, încălzirii, alimentării cu apă și comunicațiilor.
Acesta este unul dintre efectele atacurilor sistematice asupra infrastructurii: să facă viața normală cât mai dificilă chiar și în zonele în care nu au loc lupte terestre.
În spatele fiecărui atac nu sunt doar clădiri distruse
Atunci când informațiile despre atacurile rusești apar zilnic, există riscul ca societatea din afara Ucrainei să înceapă să le perceapă drept o simplă succesiune de știri.
Dar în spatele fiecărui astfel de bilanț se află oameni.
Sunt locuitori ai blocurilor aflate în apropierea locurilor lovite. Sunt copii care aud explozii în locul zgomotului obișnuit al orașului. Sunt medici care continuă să lucreze în timpul atacurilor. Sunt angajați ai întreprinderilor care încearcă să mențină activitatea în pofida riscurilor. Sunt familii care cumpără din timp echipamente pentru situația în care apa sau încălzirea ar fi întrerupte.
Teroarea devine cu atât mai periculoasă atunci când societatea începe să se obișnuiască cu ea.
Rusia se bazează nu doar pe pagubele fizice provocate de rachete și drone. Atacurile constante generează oboseală, teamă și sentimentul de instabilitate. Oamenii sunt determinați să își schimbe locul de trai, companiile — modul de lucru, iar orașele — întregul sistem de funcționare.
Prin urmare, nu este vorba doar despre atacuri militare individuale. Este vorba despre afectarea capacității societății de a funcționa normal.
Moldova vede amenințarea tot mai aproape
Reacția Maiei Sandu are o importanță deosebită și pentru Republica Moldova.
Țara a înregistrat deja în repetate rânduri încălcări ale spațiului său aerian de către drone și alte obiecte în timpul atacurilor asupra Ucrainei. În contextul războiului ruso-ucrainean în desfășurare, Chișinăul acordă o atenție tot mai mare apărării antiaeriene și protejării propriului teritoriu.
Pentru Moldova, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu este un conflict îndepărtat.
Atacurile rusești au loc în apropierea granițelor sale, iar consecințele războiului afectează securitatea întregii regiuni.
De aceea, apelul lui Sandu pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei reprezintă și o declarație privind securitatea regională: dacă agresiunea rusă nu este oprită în Ucraina, consecințele continuării ei vor fi resimțite și de alte state europene.
Europa nu trebuie să normalizeze uciderea civililor
Principalul risc nu îl reprezintă astăzi doar rachetele și dronele rusești.
Există și un alt risc — cel politic.
Atunci când moartea civililor devine o știre zilnică, observatorii din afara Ucrainei pot ajunge să o perceapă ca pe o parte obișnuită a realității europene.
Acest lucru nu trebuie să se întâmple.
Rusia poartă un război în centrul Europei și continuă să lovească orașele ucrainene. Civili sunt uciși. Sunt distruse clădiri rezidențiale și infrastructuri. Sistemele energetice și de utilități, de care depinde viața a milioane de oameni, sunt amenințate.
Acest lucru nu poate deveni normalitate.
Tăcerea sau indiferența nu opresc agresiunea rusă. Ele creează doar condiții în care teroarea poate continua fără un cost politic și militar suficient.
De aceea, responsabilitatea statelor europene nu este să învețe să privească fără reacție următorul atac, ci să ajute Ucraina să le oprească.
Ucraina are nevoie nu doar de declarații
Condamnarea atacurilor rusești este importantă. Declarațiile liderilor europeni demonstrează sprijinul politic pentru Ucraina și confirmă responsabilitatea Rusiei.
Dar declarațiile singure nu sunt suficiente.
Dacă Rusia lansează zilnic rachete și drone asupra orașelor ucrainene, Ucraina are nevoie de mijloace care să le permită să fie interceptate în aer. Sunt necesare sisteme moderne de apărare antiaeriană și antirachetă, muniție, rachete interceptoare, mijloace de război electronic și alte tehnologii pentru protejarea populației civile.
Sunt necesare, de asemenea, capacități pentru protejarea infrastructurii energetice și a sistemelor de utilități.
Sprijinul pentru Ucraina nu este doar o chestiune de solidaritate cu un singur stat. Este un mijloc de a limita capacitatea Rusiei de a continua teroarea.
Cu cât apărarea antiaeriană ucraineană este mai eficientă, cu atât mai puține rachete și drone rusești ajung în orașe. Cu cât infrastructura energetică este mai rezistentă, cu atât Moscova are mai puține posibilități de a folosi frigul, întunericul și lipsa apei ca arme suplimentare împotriva populației civile.
Lumea trebuie să oprească teroarea, nu să se obișnuiască cu ea
Maia Sandu a cerut continuarea sprijinului pentru Ucraina și tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele comise.
Acest apel depășește cu mult relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina.
Ucraina arată astăzi Europei ce se întâmplă atunci când un stat folosește forța militară împotriva unei țări vecine și, în același timp, supune sistematic populația acesteia atacurilor cu rachete și drone.
Răspunsul nu poate fi normalizarea treptată a situației.
Teroarea rusă împotriva populației civile trebuie oprită.
Pentru aceasta, Ucrainei trebuie să i se ofere tot ceea ce este necesar pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii critice, iar Rusia trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale — politice, economice și juridice.
În caz contrar, decesele zilnice din Kiev, Harkiv și alte orașe ucrainene riscă să devină, pentru lumea din afara țării, încă un rând într-un flux de știri.
Dar pentru Ucraina nu este doar o știre.
Sunt oameni uciși, locuințe distruse, copii în adăposturi, apartamente reci și familii care verifică în fiecare seară dacă generatorul funcționează și dacă există apă.
În centrul Europei, civilii continuă să fie uciși. Europa nu trebuie să se obișnuiască cu acest lucru. Trebuie să ajute Ucraina să îi oprească pe cei care comit aceste atacuri.





