Cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: cine s-a înscris în competiția electorală
Perioada de depunere a documentelor pentru participarea la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei s-a încheiat pe 6 octombrie. Opt candidați și-au depus dosarele, însă lista finală a participanților nu a fost încă stabilită: o parte dintre pretendenți trebuie să treacă prin procedura de înregistrare. Printre aceștia se numără foști deputați, primari în funcție, reprezentanți ai partidelor și candidați independenți.
Despre aceasta informează newsmaker.md.
Alexandr Stoianoglo – fost procuror general și ex-candidat la funcția de președinte
Unul dintre cei mai cunoscuți participanți la cursa electorală este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, deputat în Parlament și candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova la alegerile din 2024.
La alegerile prezidențiale, Stoianoglo a ajuns în turul al doilea și a obținut 44,67% din voturi. Totodată, în interiorul țării a acumulat mai multe voturi decât președinta în exercițiu, Maia Sandu. Atunci a reprezentat Partidul Socialiștilor, însă la actualele alegeri a decis să candideze în calitate de candidat independent.
Stoianoglo a participat deja de două ori la alegerile pentru funcția de bașcan, în 2006 și 2015. La scrutinurile respective a obținut 10,58% și, respectiv, 4,98% din voturi.
În prezent, Stoianoglo este deputat în Parlament din partea blocului „Alternativa”. El a criticat în repetate rânduri partidul de guvernare PAS.
O atenție deosebită au atras declarațiile președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a vorbit despre participarea lui Stoianoglo la grupul de lucru pentru soluționarea crizei electorale din Găgăuzia. În acest context au apărut speculații privind o posibilă susținere a acestuia din partea PAS. Stoianoglo respinge însă aceste versiuni și subliniază că a decis în mod conștient să participe la alegeri fără sprijinul unui partid.
Fiodor Găgăuz – candidatul socialiștilor
Principalul contracandidat de partid al lui Stoianoglo este Fiodor Găgăuz, desemnat de Partidul Socialiștilor.
PSRM are în mod tradițional poziții puternice în Găgăuzia. La alegerile parlamentare din 2025, peste 80% dintre alegătorii din autonomie au susținut „Blocul patriotic”, în care socialiștii au jucat un rol important.
Inițial, partidul intenționa să-l desemneze din nou pe Grigorii Uzun, care a participat la alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 și a ajuns în turul al doilea. După modificarea legislației electorale, care a introdus cerința cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan, Uzun a renunțat însă la participare.
Fiodor Găgăuz a fost anterior deputat în Parlament din partea PSRM în perioada 2014–2025, deși oficial nu a fost membru al partidului. Anterior, el a reprezentat Găgăuzia în Adunarea Populară și a activat în structurile Ministerului Afacerilor Interne. În perioada 1999–2001, a condus Direcția Generală de Interne a autonomiei.
Serghei Anastasiov – primarul orașului Comrat
Printre pretendenți se numără și Serghei Anastasiov, care conduce Comratul din 2015.
Anastasiov este cunoscut ca un susținător al restabilirii dialogului dintre Comrat și Chișinău. În ultimii ani, când relațiile dintre autoritățile centrale și conducerea Găgăuziei au fost extrem de tensionate, primarul Comratului a continuat să mențină contacte cu reprezentanții Guvernului și cu președinta Maia Sandu.
Anastasiov s-a întâlnit și cu oficiali europeni. Printre altele, el a primit în autonomie comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
Cariera politică a lui Anastasiov a început în „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi. În 2019, a candidat din partea socialiștilor, iar la alegerile pentru funcția de primar al Comratului din 2023 a participat în calitate de candidat independent și a obținut 58,52% din voturi.
Ivanna Koksal – fost deputat și jurnalistă
Un alt candidat independent este Ivanna Koksal, fost deputat în Parlament din partea PSRM.
Koksal a fost aleasă în Parlament pe listele socialiștilor în 2019 și 2021. După ce partidul a decis să-l desemneze pe Fiodor Găgăuz, ea a criticat public conducerea PSRM.
Înainte de activitatea parlamentară, Koksal a fost jurnalistă și a condus compania publică de televiziune și radio din Găgăuzia GRT. De asemenea, a fost deputat în Adunarea Populară și consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal pe probleme de politică socială și mass-media.
Koksal și-a prezentat decizia de a participa la alegeri drept o încercare de a propune propria viziune asupra viitorului autonomiei.
Ivan Cîlcic – candidatul Partidului Popular din Găgăuzia
Singura formațiune politică regională care și-a desemnat propriul candidat este Partidul Popular din Găgăuzia.
Formațiunea condusă de Nicolai Dudoglo l-a propus pentru funcția de bașcan pe adjunctul său, Ivan Cîlcic. Dudoglo însuși a decis să candideze pentru Adunarea Populară, alegerile urmând să aibă loc simultan cu scrutinul pentru funcția de bașcan.
Cîlcic nu a deținut anterior funcții publice importante. În 2021, a încercat să fie ales în Adunarea Populară în calitate de candidat independent, însă nu a reușit. În 2019, a participat la alegerile parlamentare din partea Partidului Comuniștilor în circumscripția Comrat.
În cadrul Partidului Popular din Găgăuzia, el este prezentat drept „candidatul poporului”.
Oleg Garizan – primarul de lungă durată al satului Copceac
Un alt candidat independent este Oleg Garizan, primarul celui mai mare sat din Găgăuzia, Copceac.
Garizan a fost ales pentru prima dată în fruntea localității în 1999. Ulterior, a fost reales de încă șase ori. Excepție a fost perioada 2009–2014, când a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor.
În actuala campanie, Garizan participă în calitate de candidat independent. Nu este prima sa încercare de a conduce autonomia: la alegerile pentru funcția de bașcan din 2015, el a obținut puțin peste 5% din voturi.
Corneliu Dudnic – fost deputat cu o poziție fermă privind autonomia
Pe lista pretendenților se află și Corneliu Dudnic, fost deputat în Parlament.
În 2015, el a ajuns în Parlament pe listele Partidului Democrat. Declarațiile sale publice privind relațiile Republicii Moldova cu Rusia și statutul Găgăuziei au fost însă în repetate rânduri diferite de poziția conducerii formațiunii.
În 2018, Dudnic s-a pronunțat împotriva unei declarații care condamna acțiunile Rusiei și cerea retragerea trupelor ruse din Transnistria.
În același an, el a făcut o declarație controversată privind disponibilitatea de a apăra autonomia în cazul unirii Republicii Moldova cu România. Afirmația a provocat o amplă dezbatere și a determinat conducerea Partidului Democrat să-i adreseze un avertisment.
Petru Vlah – candidatul care și-a schimbat strategia
La alegeri intenționează să participe și Petru Vlah, fost deputat în Parlament și în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Vlah a devenit deputat în Parlament în 2010 pe listele Partidului Liberal Democrat, condus la acea vreme de Vlad Filat. Ulterior, a părăsit PLDM și, pentru o perioadă, a făcut parte din partidul unionist AUR.
Inițial, Vlah intenționa să candideze în calitate de independent. Ulterior, a declarat că nu va depune listele de semnături necesare pentru înregistrarea candidaților independenți, invocând provocări politice.
Mai târziu, Vlah a anunțat că intenționează să participe la scrutin din partea partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI).
Cine va rămâne în cele din urmă pe buletinul de vot
Astfel, la startul campaniei și-au anunțat participarea opt pretendenți, cu experiențe politice și formate de participare diferite – de la candidați susținuți de partide până la politicieni independenți.
Lista finală a participanților va fi cunoscută însă doar după încheierea procedurii de înregistrare. Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie, simultan cu alegerile pentru deputații Adunării Populare a autonomiei.
Campania se anunță drept una dintre cele mai importante competiții politice din regiune, în contextul relațiilor tensionate dintre Chișinău și Comrat, dar și al participării unor politicieni cunoscuți la nivel național.
