Ministerul Apărării din Republica Moldova: cetățenii aflați peste hotare nu vor fi repatriați forțat în caz de stare de război
Ministerul Apărării al Republicii Moldova a respins afirmațiile potrivit cărora noul proiect de lege privind starea de război și starea de asediu ar prevedea întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare. Reprezentanții instituției au subliniat că documentul nu conține asemenea mecanisme, iar scopul principal al acestuia este actualizarea legislației și delimitarea clară a atribuțiilor instituțiilor statului.
Despre aceasta informează newsmaker.md.
De ce a fost elaborat proiectul de lege acum
Secretarul de stat pentru politica de apărare al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a explicat că legea în vigoare privind starea de război și starea de asediu a fost adoptată în 2004, iar după 22 de ani necesită actualizare.
Potrivit acestuia, în această perioadă, în special în ultimii patru ani și jumătate, prioritățile în domeniul securității s-au schimbat considerabil. Evaluările efectuate și recomandările instituțiilor statului au stat la baza elaborării modificărilor.
„Nu există niciun mecanism pentru întoarcerea forțată”
Comentând îngrijorările privind o posibilă presiune asupra diasporei moldovenești, Cojocaru a declarat că în proiectul de lege nici măcar nu este utilizat cuvântul „diaspora”.
El a subliniat că documentul nu prevede repatrierea forțată a cetățenilor aflați peste hotare și că autoritățile nu dispun de mecanisme în acest sens.
Reprezentantul ministerului și-a exprimat regretul că unii politicieni, în opinia sa, răspândesc interpretări eronate ale prevederilor proiectului.
Ce modificări propune Ministerul Apărării
Potrivit lui Cojocaru, peste 80% dintre prevederile proiectului de lege au fost preluate din legislația în vigoare. Noile norme urmăresc în primul rând consolidarea controlului democratic și clarificarea responsabilităților instituțiilor publice.
În special, proiectul prevede:
- control parlamentar asupra acțiunilor instituțiilor statului în perioada stării de război sau a stării de asediu;
- delimitarea clară a atribuțiilor autorităților publice;
- reguli mai precise de aplicare a legii, pentru a evita interpretările ambigue în situații de criză.
Ministerul Apărării a respins și afirmațiile potrivit cărora elaborarea documentului ar indica intenția autorităților de a declanșa un conflict armat. Potrivit lui Cojocaru, este vorba despre aducerea legislației în concordanță cu cerințele actuale de securitate.
Proiectul de lege se află în etapa consultărilor
Inițiativa se află încă la începutul procesului de examinare. În această săptămână, documentul a fost înregistrat la Cancelaria de Stat și transmis instituțiilor publice. Acestea au la dispoziție 10 zile pentru a prezenta observații și propuneri.
Dacă vor fi primite numeroase recomandări, proiectul va fi supus unor consultări suplimentare. Ulterior, acesta va fi examinat de comisiile parlamentare. În paralel, continuă consultările publice.
Ministerul estimează că întregul proces va dura mai mult de o lună. Abia după această etapă va putea fi pregătită versiunea finală a documentului.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că un asemenea cadru juridic este necesar pentru a răspunde amenințărilor grave, iar prevederile proiectului corespund practicilor legislative standard din alte state.
Proiectul de lege a provocat dispute politice
Documentul prevede măsuri care ar putea fi aplicate în cazul instituirii stării de război sau a stării de asediu în Republica Moldova, inclusiv suspendarea proceselor electorale, restricții temporare de circulație, reguli speciale de trecere a frontierei și reglementarea consumului de produse de primă necesitate.
Printre motivele care ar putea justifica instituirea stării de asediu se numără acțiunile hibride sau subversive care reprezintă o amenințare gravă la adresa suveranității, integrității teritoriale sau capacității de apărare a țării.
Inițiativa a fost criticată de opoziție. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului de lege, afirmând că cetățenii îl percep drept o pregătire pentru un posibil conflict armat. Deputatul Vasile Costiuc, liderul partidului „Democrația Acasă”, a lansat o petiție cu aceeași solicitare, invocând riscurile pentru drepturile cetățenilor și prevederile care vizează diaspora.
Dacă proiectul va fi aprobat de Guvern și Parlament și promulgat de președintă, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
