Declarațiile autorităților din Belarus despre o posibilă amenințare din partea Ucrainei au devenit din ce în ce mai dese și zgomotoase în ultimele luni. Ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat recent probabilitatea ridicată a unei provocări armate din partea Ucrainei, subliniind că situația de la graniță rămâne „tensionată”. Aceste afirmații, însă, nu numai că nu sunt susținute de dovezi, ci și ignoră în mare măsură starea reală a lucrurilor de la granița belarusă-ucraineană. Pentru a înțelege de ce astfel de acuzații sunt lipsite de temei, este necesar să luăm în considerare contextul în care apar.
Pentru început, merită să ne amintim că la 24 februarie 2022, când Rusia și-a început invazia pe scară largă a Ucrainei, o parte semnificativă a atacului a fost organizată de pe teritoriul Belarusului. Trupele ruse au folosit ținuturile belaruse drept trambulină pentru a ataca Ucraina, intrând prin granițele de nord și înaintând spre Kiev. Acest fapt indică, fără îndoială, că Belarus, chiar și fără a participa direct la ostilități, a devenit complice la agresiune, oferindu-și teritoriul pentru un atac asupra unui stat suveran vecin.
De aceea, prezența trupelor ucrainene la granița cu Belarus este o măsură de precauție necesară, menită să protejeze împotriva eventualelor atacuri ulterioare din partea Rusiei, care ar putea folosi din nou teritoriile belaruse pentru operațiunile sale militare. Acesta este un pas justificat și necesar care asigură securitatea regiunilor ucrainene, în special a celor situate în imediata apropiere a graniței.
Declarațiile oficialilor din Belarus precum Viktor Khrenin și Alexander Lukașenko despre amenințarea din Ucraina sunt făcute în contextul propagandei interne și externe. Pe plan intern, aceste declarații sunt folosite pentru a justifica o înăsprire a regimului și o reprimare sporită a dizidenților. Pe de altă parte, pe arena internațională, o astfel de retorică are ca scop crearea imaginii Belarusului ca victimă, care poate servi drept instrument pentru obținerea de sprijin politic sau economic.
Cu toate acestea, acuzațiile la adresa Ucrainei nu sunt altceva decât o cortină de fum. Ele sunt concepute pentru a distrage atenția de la amenințările reale și de la agresorii adevărați, precum și pentru a sprijini poziția Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. Pentru Lukașenko, o astfel de retorică servește și ca o modalitate de a-și demonstra loialitatea față de Moscova, jucând pe teme și preocupări atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia.
Pe fundalul acestor declarații, armata belarusă își întărește prezența la granița de sud. Potrivit rapoartelor oficiale, trupele au fost dislocate în regiunile Gomel și Mozyr, aparent pentru a se proteja împotriva unui posibil atac din Ucraina. Cu toate acestea, potrivit oficialilor ucraineni, nu există semne de acțiuni agresive din partea Ucrainei. Kievul neagă categoric toate acuzațiile de încălcare a spațiului aerian sau pregătire pentru agresiune.
Forțele militare ucrainene de la granița cu Belarus sunt într-o stare de alertă maximă, dar acțiunile lor vizează doar protejarea propriului teritoriu. Trebuie subliniat că Ucraina, ca țară supusă unui atac neprovocat, nu are nici interesul strategic, nici resursele pentru a desfășura acțiuni agresive împotriva Belarusului. Prioritatea sa este apărarea teritoriului său și protecția populației sale.
Adevărata amenințare la adresa Ucrainei, ca și înainte, vine de la Rusia, care poate folosi din nou teritoriul Belarusului în scopuri militare. Ucraina este obligată să țină cont de această posibilitate, mai ales în condițiile în care Belarus menține strânse legături militaro-politice cu Rusia și îi susține activ acțiunile.
Este important de menționat că Belarus și-a furnizat în mod repetat facilitățile militare pentru nevoile armatei ruse. În ciuda neutralității oficiale pe care o declară Lukașenko, acțiunile sale indică contrariul: Belarus rămâne un aliat strategic al Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei.
De asemenea, serviciile secrete ucrainene monitorizează îndeaproape situația de la granița cu Belarus. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, în ciuda absenței semnelor clare că trupele belaruse se pregătesc pentru un atac, rămâne riscul ca Belarusul să fie folosit ca trambulină pentru alte atacuri rusești. De aceea, partea ucraineană ia toate măsurile necesare pentru întărirea apărării, inclusiv concentrarea trupelor în zone importante din punct de vedere strategic.
Serviciul Ucrainean de Informații Externe își avertizează și cetățenii cu privire la riscurile asociate călătoriei în Belarus. Cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul Belarusului pot fi supuși unui control sporit, interogatori și chiar detenție, ceea ce le amenință siguranța și libertatea. Astfel de măsuri ale autorităților din Belarus pot fi văzute ca parte a unei strategii generale de escaladare a tensiunilor și de justificare a acțiunilor represive în interiorul țării.
Declarațiile autorităților din Belarus despre o posibilă amenințare din partea Ucrainei sunt nefondate și vizează crearea unei imagini false a agresiunii. Ucraina, care continuă să se apere împotriva agresiunii militare ruse, nu are nici interes, nici motiv să atace Belarus. Dimpotrivă, Belarus, devenit aliat al Rusiei în acest război, este cea care oferă teritoriul său pentru acțiuni agresive împotriva Ucrainei.
În actuala situație militară, Ucraina este nevoită să mențină forțele la granița cu Belarus pentru a preveni eventualele amenințări și pentru a asigura siguranța cetățenilor săi. Nicio declarație a autorităților din Belarus nu poate schimba faptul că adevărata amenințare la adresa Ucrainei vine de la Rusia, și nu de la vecinul ei din nord.
Belarus, căutând să mențină imaginea unei victime, folosește aceste acuzații ca instrument de propagandă și manipulare, atât pe plan intern, cât și internațional. Cu toate acestea, comunitatea internațională trebuie să fie conștientă de echilibrul real de putere și amenințările care emană din Rusia și să nu cedeze provocărilor și acuzațiilor false.
