Analize și opinii

Aderarea Republicii Moldova la NATO/UE în contextul geopolitic actual

Potențialul pericol de atac al Ucrainei din partea Federației Ruse este un subiect tot mai încins în discursul politic și în presa internațională din zilele acestea. Escaladarea tensiunilor și îngrijorările comunității internaționale cu privire la un potențial atac la adresa Ucrainei s-au declanșat ca urmare a unei campanii de mobilizare a trupelor militare rusești de-a lungul graniței ucrainene. În luna noiembrie a anului trecut, Federația Rusă a început mobilizarea a peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina. Apoi, în luna decembrie, Federația Rusă a prezentat un pact de securitate european prin care solicita garanții de la NATO că aceasta nu se va extinde în Europa de Est și, în mod particular, în Ucraina. În acest context, Estul și Vestul s-au așezat din nou la masa negocierilor. Negocieri care nu sunt lipsite de amenințări comune, pericole evidente și dezinformări acute. 

Această situație tensionată vizează și Republica Moldova, în primul rând, datorită consecințelor nefaste pe care le-ar putea produce un conflict militar de amploare la granițele Republicii Moldova, în al doilea rând, datorită zvonurilor din mass-media că în planurile Federației Ruse există posibilitatea de a invada Ucraina și prin teritoriul Transnistriei și, nu în ultimul rând, datorită faptului că statele ex-sovietice – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – se confruntă cu un scenariu comun, împărtășesc o soartă comună, și anume, incapacitatea de a se rupe de sfera de influență rusească.    

Astfel, luând în considerație situația Republicii Moldova și, în mod special, prezența trupelor rusești în Transnistria apar, evident, o multitudine de întrebări vizavi de criza ucraineană. Aceste întrebări vizează potențialele consecințe pentru Moldova în urma declanșării unui nou conflict armat între Ucraina și Rusia, cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor riscuri și amenințări din partea Rusiei sau dacă pot provocările militare ale Rusiei să determine aderarea grăbită sau apropierea Moldovei față de organizațiile internaționale cum ar fi NATO sau UE?

Poziția autorităților de la Chișinău cu privire la această situație este de a face apel la de-escaladarea tensiunilor din regiune. Într-un interviu acordat de către președintele Maia Sandu, în platoul postului de televiziune TV8, în data de 27 ianuarie, aceasta afirma că dacă analizăm declarațiile oficiale, riscul unui război este foarte mare, totuși „noi sperăm că acest risc nu se va materializa, sperăm că vor continua discuțiile și se va găsi o soluție diplomatică, dar nu putem să excludem și scenariul cel mai prost, scenariul unor acțiuni militare”. Vizavi informațiile care au circulat în presă cu privire la exercițiile efectuate de trupele ruse din regiunea transnistreană, aceasta afirmă că „nu există mai multă mobilizare decât anterior”, menționând totuși că aceste exerciții sunt în esență ilegale. Ministrul afacerilor externe, Nicu Popescu, în cadrul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, a calificat aceste exerciții însă ca fiind „contraproductive”. Pe plan internațional, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în răspunsul scris oferit Moscovei la solicitările acesteia cu privire la securitatea în Europa, a solicitat retragerea trupelor din Moldova, Ucraina și Georgia.   

Opoziția însă, prin afirmațiile lui Igor Dodon, susține totuși că autoritățile de la Chișinău sfidează „statutul de neutralitate a țării noastre, prin aprofundarea cooperării cu NATO” și că guvernarea „vrea să participe în aceste dezbateri de partea Americii și a Occidentului împotriva Rusiei”. Reacția opoziției în această direcție vine și în urma semnării, în data de 19 ianuarie, a unui nou Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2021 – 2023. Totuși, acest plan este actualizat periodic și semnat de către Republica Moldova și NATO încă din anul 2006. Mai mult decât atât, conform acestui plan întreaga colaborare dintre Moldova și NATO se bazează pe „respectul neutralității constituționale a statului. În condițiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului, nu urmărește obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică”. 

Prin urmare, Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, nu are în prezent o politică marcată de intenția de aderare la NATO. Ori, pentru a adera este nevoie ca o astfel de intenție să fie exprimată la nivelul populației și autorităților. În principiu, doar țara are dreptul de a decide dacă dorește sau nu aderarea la NATO sau UE. O posibilitate de aderare a Moldovei la NATO sau UE „pe repede înainte” sau în contextul crizei din Ucraina pare, în acest context, extrem de improbabilă. Analizând acest lucru numai din perspectiva procedurilor legale pe care ar trebui să le urmeze un stat pentru a obține statul de țară membră NATO. Una dintre aceste proceduri implică necesitatea „acordului unanim” a țărilor membre NATO pentru a oferi unui alt stat invitația de aderare. Este extrem de greu să ne imaginăm că am putea obține un „acord unanim” între 30 de state (numărul total de țări membre NATO), într-un context de criză politică-energetică-medicală acută, cu riscuri crescute de escaladare a conflictelor militare, în Europa actuală a opiniilor divizate. Europa, la momentul actual, nu a reușit să formuleze un răspuns unitar nici la criza ucraineană. 

Mai mult decât atât, criza din Ucraina ne arată încă o dată care ar fi reacția Federației Ruse la o eventuală orientare a politicii moldovenești către apropierea de NATO. Rusia, pe lângă forțele militare dispuse pe teritoriile separatiste, are la dispoziție și alte mijloace de constrângere, cum ar fi destabilizarea situației interne, atacurile cibernetice, dezinformarea și, nu în ultimul rând, manipularea crizelor energetice. Astfel, ați asuma o astfel de evoluție a evenimentelor ar însemna un act de iresponsabilitate pe care par să-l conștientizeze și autoritățile de la Chișinău. 

Cum va evolua criza din Ucraina rămâne încă de domeniul necunoscutului. Atenția lumii întregi este acum îndreptată către răspunsul care urmează să apară în viitorul apropiat de la Federația Rusă cu privire la răspunsurile scrise și trimise de către NATO în urma solicitărilor sale de securitate. 

Ecaterina Artiomov

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button