Alegerile prezidențiale din SUA din acest an au început pe fondul unor grave neînțelegeri ideologice și tensiuni politice, atât în interiorul țării, cât și pe arena internațională. Principalele candidate sunt Kamala Harris din partea Partidului Democrat și Donald Trump din partea Partidului Republican, care reprezintă abordări radical diferite în soluționarea problemelor legate de migrație, relații internaționale, protecție socială și securitate. Deși ratingurile lor la începutul lunii noiembrie sunt aproape identice, aceste alegeri au stârnit un rezonament semnificativ în legătură cu noile fapte de intervenție din partea Rusiei.
Vicepreședinta Kamala Harris, care a câștigat încrederea alegătorilor printr-o poziție activă în apărarea imigranților și sprijinul cetățenilor vulnerabili, susține continuarea ajutorului pentru Ucraina în lupta sa pentru suveranitate. Spre deosebire de Donald Trump, Harris afirmă că soluționarea pașnică a conflictului cu Rusia nu poate include cedări teritoriale sau renunțarea Ucrainei la integrarea în NATO. În ceea ce privește conflictul din Gaza, Harris susține dreptul Israelului la autoapărare, dar susține de asemenea necesitatea creării unui stat palestinian independent.
Programul social al lui Harris prevede dezvoltarea unor programe pentru categoriile vulnerabile social, inclusiv suport medical și reducerea costurilor educației. Harris își propune să stabilizeze politica de migrație a SUA, sprijinind imigrația legală și protejând drepturile imigranților, un aspect esențial al campaniei sale electorale.
În contrast, Donald Trump prezintă un program bazat pe restricționarea drastică a migrației. El plănuiește să finalizeze construcția zidului la granița cu Mexic și să implice armata în deportarea imigranților ilegali. În special, Trump propune introducerea unei „verificări ideologice” pentru străini și retragerea cetățeniei celor pe care îi consideră imigranți ilegali.
În ceea ce privește relațiile internaționale, Trump se opune continuării sprijinului pentru Ucraina și critică NATO pentru finanțarea insuficientă a aliaților. Declarațiile sale despre relații prietenoase cu Putin și atitudinea sa sceptică față de ajutoarele militare pentru Ucraina au intensificat îngrijorarea printre democrați și aliații SUA din Europa. Cu toate acestea, în problema conflictului cu China, Trump promite să adopte o poziție mai fermă pentru a reduce influența Chinei asupra economiei mondiale.
Pe fondul unor dezbateri tensionate, s-a dovedit că Rusia, cel mai probabil, a încercat activ să influențeze rezultatele alegerilor prin dezinformare. Potrivit Ministerului Justiției din SUA, doi angajați ai canalului rus RT au răspândit conținut fals prin intermediul rețelelor sociale și al influencerilor americani. De asemenea, au fost arestate câteva zeci de adrese de internet folosite pentru a răspândi informații de acest tip. RT și structurile sale deținute sunt acum considerate reprezentanțe străine în SUA.
Investigația privind fluxurile financiare și posibilele legături ale lui Trump cu personalități rusești sugerează că Kremlinul ar dori să-l vadă pe Trump în funcția de președinte, deoarece politica sa este benefică pentru Moscova.
Cercetările sociologice arată că opiniile sunt aproape împărțite în mod egal, reflectând o adâncă diviziune în viziunea asupra viitorului țării. Democrații pun accent pe integrare și reforme sociale, în timp ce republicanii își concentrează atenția asupra intereselor naționale și asupra limitării influenței externe.
La o răscruce a acestei decizii importante, americanii definesc nu doar viitorul politicii interne, ci și direcția liderismului global american, inclusiv rolul său în conflictele militare și sancțiunile economice.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://stiri.md/article/international/alegeri-in-sua-cum-functioneaza-votul-marilor-electori/
