Directorul FSB al Rusiei, Alexander Bortnikov, a făcut recent o declarație cu privire la o posibilă escaladare a conflictului, implicând țările baltice și Moldova. Potrivit acestuia, aceste state ar putea fi atrase într-un război cu Rusia, deoarece SUA și aliații lor ar exercita presiuni asupra lor. Astfel de declarații subliniază tensiunile în creștere din regiune în contextul continuării războiului din Ucraina. Analiza acestei situații evidențiază complexitatea proceselor geopolitice, care afectează nu doar Europa, ci și contextul global.
Declarația lui Bortnikov vizează „escaladarea intenționată” din partea NATO, pe care o consideră direcționată către extinderea conflictului în regiune. În special, el face aluzie la activarea forțelor armate și a serviciilor secrete ucrainene la granițele Belarusului și Moldovei. Oficialii ruși au susținut în ultimele luni narațiunea despre protejarea regiunii Kaliningrad ca un posibil motiv pentru un conflict viitor cu țările baltice. Acest lucru este confirmat și de raportul din septembrie al Institutului American de Studiu al Războiului (ISW), care menționează că Rusia ar putea folosi „protecția” Kaliningradului ca pretext pentru agresiune.
Instalarea de către Lituania a „dintilor dragonului” pe podul de peste Neman reprezintă un pas simbolic și practic care subliniază intențiile defensive ale țărilor baltice, pregătindu-se pentru o posibilă escaladare din partea Rusiei. Totuși, aceste acțiuni ar putea fi folosite de propaganda rusă pentru a justifica o agresiune potențială.
Amenințarea potențială pentru țările baltice, în special Lituania, Letonia și Estonia, constă în apropierea lor geografică de Rusia și Belarus, precum și în apartenența lor la NATO. Retorica rusă privind „amenințarea din partea Occidentului” este adesea utilizată pentru a justifica propriile acțiuni, acoperite de „protecția intereselor naționale”. Totuși, astfel de declarații urmăresc două obiective principale: întărirea sprijinului intern pentru regim și influențarea opiniei publice în țările occidentale.
Țările baltice, conștiente de vulnerabilitatea lor, lucrează de mult timp la întărirea capacității lor de apărare. Aceasta include participarea la exerciții comune NATO, consolidarea propriilor forțe armate și o colaborare strânsă cu Alianța. În 2024, NATO plănuiește să desfășoare cele mai mari exerciții de la Războiul Rece, menite nu doar să demonstreze puterea Alianței, ci și să se pregătească pentru o posibilă escaladare a conflictelor pe flancul estic.
Moldova, care este menționată și de Bortnikov ca un posibil participant la conflict, rămâne vulnerabilă din cauza problemei nerezolvate a Transnistriei — republică autoproclamată unde Rusia menține o anumită prezență militară. Bortnikov sugerează presiunea Occidentului asupra Moldovei pentru a o folosi ca bază logistică pentru livrările de arme către Ucraina. Acest lucru intensifică temerile că Moscova ar putea încerca să destabilizeze situația în Moldova prin sprijinirea tendințelor separatiste din Transnistria sau provocarea de conflicte pe teritoriul său.
Autoritățile moldovenești lucrează activ la întărirea capacității lor de apărare și la integrarea în Uniunea Europeană, dar amenințarea din partea Rusiei rămâne semnificativă, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a acțiunilor imprevizibile ale Moscovei.
Declarațiile lui Bortnikov abordează, de asemenea, tema „războaielor prin intermediari”, care, în opinia sa, sunt un element cheie al strategiei Occidentului de a slăbi Rusia. El acuză SUA și Regatul Unit de subminarea dreptului internațional și a diplomației în favoarea intereselor lor. Cu toate acestea, merită menționat că Kremlinul folosește activ războaiele prin intermediari ca instrument de politică externă, sprijinind, de exemplu, separatiștii din estul Ucrainei sau intervenind în afacerile interne ale altor țări.
Acest element al retoricii conducerii ruse face parte dintr-o strategie mai largă de a crea noi alianțe capabile să se opună Occidentului. Moscova colaborează activ cu China, Iranul și alte state care se opun dominației SUA. Cu toate acestea, o astfel de politică are riscurile sale, deoarece, în ciuda retoricii despre prietenie și ajutor reciproc, aceste alianțe rămân fragile și susceptibile la influența factorilor economici și politici globali.
În contextul global, întrebarea privind o posibilă escaladare a conflictelor în care sunt implicate Rusia, Moldova și țările baltice rămâne deschisă. Exercițiile militare NATO și întărirea capacităților de apărare din regiune indică o seriozitate față de amenințările potențiale. În același timp, Occidentul și aliații săi continuă să caute soluții diplomatice pentru conflict, echilibrând între apărare și descurajarea Rusiei.
Cu toate acestea, amenințarea rămâne reală. Dacă Moscova va decide să folosească situația din Transnistria sau Kaliningrad ca pretext pentru o escaladare ulterioară, consecințele ar putea fi de amploare. Securitatea globală depinde de cât de eficient va reuși comunitatea internațională să găsească un compromis între descurajarea agresiunii și menținerea stabilității în regiune.
Imagine: Ilustrativa, sursa: https://moldova.europalibera.org/a/polonia-si-tarile-baltice-cer-o-linie-de-aparare-terestra-a-ue-la-granita-cu-rusia-si-belarus/33011672.html
