Declarația ministrului german de externe, Annalena Berbock, potrivit căreia Moldova ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei după Ucraina, readuce în prim-plan problema securității regionale. Moldova, care suferă deja de influența Rusiei din cauza Transnistriei nerecunoscute, rămâne vulnerabilă din cauza legăturilor strânse ale Moscovei cu forțele pro-ruse din interiorul țării și a destabilizării în creștere.
Incertitudinea în ceea ce privește securitatea în regiune este accentuată de faptul că Rusia își continuă politica agresivă de sprijinire a grupurilor pro-ruse și de blocare a aspirațiilor Moldovei de integrare europeană. Annalena Berbok a subliniat în mod direct că succesul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei poate stimula Kremlinul să treacă la următoarea etapă – presiuni asupra altor state post-sovietice, în special asupra Moldovei. Această opinie este împărtășită de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, care a vorbit în repetate rânduri despre amenințarea care planează asupra Moldovei.
Rusia continuă să folosească influența politică și economică în Moldova, precum și instrumente de destabilizare prin intermediul Transnistriei, pe care o controlează efectiv de la începutul anilor 1990. Politica agresivă a Rusiei față de vecinii săi reprezintă nu numai o provocare regională, ci și o amenințare directă la adresa Uniunii Europene. Încercările Rusiei de a-și menține sau consolida influența în Moldova și în alte țări post-sovietice fac parte din strategia mai largă a Moscovei de a contracara influența crescândă a Occidentului în Europa de Est.
Germania, ca actor-cheie în UE, face tot posibilul să sprijine Ucraina, ceea ce contribuie indirect și la stabilitatea din Moldova. Politica europeană față de Moldova se bazează pe sprijinirea aspirațiilor sale de integrare în UE, dar este nevoie de noi forme de apărare împotriva amenințărilor hibride și militare ale Rusiei.
În contextul instabilității politice și al creșterii amenințărilor militare din partea Rusiei, un alt aspect al destabilizării internaționale este legat de cooperarea dintre Moscova și Beijing în domeniul uraniului îmbogățit. După ce SUA și UE au impus sancțiuni asupra importurilor de uraniu rusesc, China a devenit principalul cumpărător al acestei resurse strategice. Analiștii sugerează că această cooperare ajută Rusia să eludeze sancțiunile și oferă Chinei posibilitatea de a-și extinde influența pe piața mondială a combustibilului nuclear.
Germania și țările occidentale realizează că agresiunea militară a Rusiei nu se limitează la Ucraina. Moldova, cu istoria și poziția sa geopolitică, este următoarea țintă posibilă. În plus, cooperarea dintre Rusia și China în domeniul energiei nucleare ar putea exacerba riscurile nu numai militare, ci și economice și energetice la nivel global.
