Bruxelles în centrul scandalului: în UE se pregătește un conflict cu Belgia din cauza opoziției față de creditul reparațional pentru Ucraina
În Uniunea Europeană tensiunile interne au crescut brusc din cauza poziției guvernului belgian, care rămâne singura țară ce nu este de acord cu lansarea unui mecanism european comun de credit reparațional pentru Ucraina. Potrivit surselor din instituțiile europene, liderii blocului sunt pregătiți să treacă la metode de presiune mai dure dacă premierul Belgiei, Bart De Wever, nu își schimbă poziția la următorul summit.
Spre deosebire de celelalte state membre, guvernul belgian își justifică veto-ul prin riscurile juridice legate de faptul că o parte semnificativă a activelor rusești este plasată în infrastructura financiară locală Euroclear. Bruxelles se teme că aplicarea planului ar putea declanșa un val de procese intentate de Rusia și ar putea afecta interesele investitorilor internaționali ale căror fonduri sunt legate de acest depozitar.
De Wever cere garanții colective din partea tuturor țărilor UE – în special compensații în cazul unor consecințe juridice sau financiare. O parte dintre state consideră însă aceste cereri excesive și acuză Belgia că trage de timp în mod artificial.
În cadrul Comisiei Europene și al Consiliului UE se aud tot mai des avertismente: dacă premierul belgian își menține poziția, ar putea fi practic exclus din cercul informal de influență asupra deciziilor-cheie ale blocului. Nu este vorba de sancțiuni oficiale, ci de așa-numita practică a „camerei reci” – când o țară este prezentă formal la masă, dar opinia ei încetează să mai aibă greutate.
Diplomații europeni nu ascund faptul că Belgia riscă să ajungă într-o stare de „izolare politică”, similară cu cea a Ungariei, care de câțiva ani lucrează în condițiile unei izolări de facto din cauza blocării deciziilor legate de Ucraina.
Creditul reparațional, prezentat oficial de Comisia Europeană la începutul lunii decembrie, ar trebui să asigure Ucrainei un finanțare pe termen lung din contul activelor rusești înghețate. Suma totală, de aproximativ 165 de miliarde de euro, este destinată susținerii industriei de apărare, acoperirii nevoilor bugetare și rambursării împrumuturilor internaționale.
Pentru UE nu este doar un instrument financiar, ci și o demonstrație de unitate și de capacitate de a aplica măsuri economice de amploare împotriva Rusiei. De aceea, tergiversarea deciziei la Bruxelles nu este percepută ca o dispută tehnică, ci ca un risc pentru întreaga arhitectură a sancțiunilor Uniunii.
Situația este complicată și de poziția prudentă a Statelor Unite. Washingtonul a sugerat mai multor țări europene că activele rusești ar putea fi folosite ca instrument de presiune în cadrul unor eventuale negocieri de pace.
În același timp, țările G7 – Marea Britanie, Canada, Japonia și altele – și-au declarat oficial susținerea pentru utilizarea activelor înghețate în beneficiul Ucrainei și și-au exprimat disponibilitatea de a crește presiunea asupra Kremlinului.
Teoretic, UE ar putea adopta decizia și fără Belgia, prin vot cu majoritate calificată. Totuși, majoritatea liderilor europeni se tem de un asemenea pas: el ar crea un precedent juridic și ar putea slăbi pe viitor principiul consensului.
Scenariul de bază la care speră Bruxellesul este următorul: Belgia primește anumite garanții politice sau juridice și renunță la veto în cadrul summitului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, UE riscă să se confrunte cu o criză internă care ar putea afecta politica de sancțiuni și stabilitatea externă a blocului.
