Războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune noi provocări pentru respectarea de către lume a dreptului internațional umanitar, în special în ceea ce privește protecția civililor și a jurnaliștilor. Încălcările drepturilor omului de către forțele ruse, în special tortura și uciderea jurnaliștilor ucraineni în captivitate, constituie o crimă de război gravă care necesită anchetă și condamnare internațională. Moartea jurnalistei ucrainene Victoria Roșchina în septembrie 2024 în timp ce se afla în captivitate în Rusia este o dovadă suplimentară a unor astfel de încălcări.
Jurnaliștii, care își desfășoară activitatea în condiții de conflict, oferă societății informații fiabile despre evenimentele de pe front și din zonele de luptă. Cu toate acestea, în cazul Rusiei, lucrătorii mass-media ucraineni sunt percepuți ca o amenințare la adresa mașinii de propagandă a Kremlinului. De la izbucnirea unui război pe scară largă, armata rusă a persecutat activ jurnaliştii, ceea ce se manifestă prin detenţia, tortura şi chiar crima acestora. Victoria Roshchina, la fel ca mulți alți jurnaliști ucraineni, a fost supusă unui tratament crud și a unor condiții inumane de detenție într-unul dintre cele mai stricte centre de arest preventiv din Rusia – Taganrog.
Moartea Roșchinei a devenit un simbol al cruzimii captivității ruse, unde jurnaliștii ucraineni sunt supuși torturii. Potrivit mărturiilor prizonierilor eliberați, tortura în astfel de locuri include bătăi, șocuri electrice, presiune psihologică și execuții simulate. Pe lângă violența fizică, jurnaliștii sunt obligați să mărturisească infracțiunile pe care nu le-au comis pentru a utiliza aceste mărturisiri ca bază pentru dosare penale. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care prevede protecția jurnaliștilor ca civili în situații de conflict.
Încălcările drepturilor jurnaliştilor de către Rusia nu trec neobservate de organizaţiile internaţionale. Agenții precum Human Rights Watch și Amnesty International și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la maltratarea lucrătorilor mass-media ucraineni care sunt capturați de Rusia. Ei publică dovezi ale violenței fizice și psihologice, precum și ale persecuției politice, cu care se confruntă jurnaliștii ucraineni în teritoriile ocupate. De asemenea, organizațiile jurnalistice internaționale, inclusiv Reporters Without Borders, cer o anchetă în cazurile de ucidere și tortură a jurnaliștilor, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru aceste crime de război.
Exemplul Victoria Roshchina nu este un caz izolat. Se știe că forțele de securitate ruse îi persecută în mod sistematic pe jurnaliştii ucraineni, indiferent de statutul sau activitățile acestora. În Crimeea, jurnalista Irina Danilovici a fost torturată brutal după ce a fost reținută în 2022, iar fotoreporterul Maxim Levin a fost ucis de trupele ruse în regiunea Kiev în același an. Aceste cazuri demonstrează distrugerea deliberată și deliberată a libertății de exprimare și a dreptului la viață al jurnaliștilor care raportează adevărul despre evenimentele din război.
Statul rus, ignorând dreptul internațional umanitar, continuă să persecute jurnaliştii din teritoriile ocupate. În contextul ostilităților, aceasta nu este doar o încălcare a drepturilor omului, ci și o infracțiune gravă împotriva libertății de exprimare, care trebuie investigată de autoritățile internaționale.
Detenția, tortura și uciderea jurnaliștilor ucraineni în captivitatea Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar. Acest lucru nu numai că încalcă drepturile fundamentale ale omului, dar subminează și libertatea de exprimare ca valoare fundamentală a unei societăți democratice. Acțiunile Rusiei trebuie investigate amănunțit, iar responsabilii trebuie aduși în fața justiției.
Comunitatea internațională trebuie să continue să facă presiuni asupra Rusiei pentru a opri astfel de crime și a asigura dreptatea jurnaliștilor ucraineni care sunt victimele acestui război.
