Deși în contextul geopolitic tensionat devenea tot mai evident că prevederile de la Minsk, cel mai curând, nu vor mai fi capabile să stipuleze anumite limite pentru părțile implicate, recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk de către Federația Rusă a „închis” definitiv toate întrebările și prognozele legate de prevederile de la Minsk. Acest pas al Federației Ruse generează, de fapt, un grad înalt de pericol pentru toată Europa, dar și în special pentru țările vecine cu Ucraina, inclusiv Republica Moldova.
Prevederile de la Minsk au reprezentat, de fapt, instrumentul prin care se păstra un oarecare grad de stabilitate în ceea ce ține de securitatea internațională. În acest context, pericolul devine real pentru Republica Moldova, având în vedere probabilitatea înaltă de dislocare a trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei.
Transnistria – punctul vulnerabil al Republicii Moldova
Conflictul transnistrean este considerat unul dintre cele mai vechi conflicte înghețate din Europa. Deși problema transnistreană este în mare parte trecută cu vederea, unii experți militari spun că regiunea ar putea fi un punct cheie dacă Rusia optează pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei.
Federația Rusă deja a folosit nu doar o dată Transnistria în jocurile sale sub flag străin. Tensiunile au crescut și mai mult în ianuarie, când serviciile de informații ucrainene au acuzat serviciile speciale ruse de la Cobasna că plănuiesc provocări asupra forțelor armate ruse care ar fi exploatate ca pretext pentru a lansa un atac asupra Ucrainei.
Transnistria – același Donbas?
În trecut, Transnistria a mai avut o tentativă de a adera la Federația Rusă. În aceeași zi în care Rusia a pus mâna pe Crimeea, Mihail Burla, fost lider al parlamentului transnistrean, a trimis Rusiei o scrisoare prin care cere să se ia în considerare posibilitatea anexării și Transnistriei. În acel moment, situația era similară cu ceea ce vedem acum. Ucraina a fost atacată din partea Rusiei și au fost ridicate îngrijorări cu privire la faptul că Transnistria va deveni următorul punct de foc. În ciuda acestui fapt, spre consternarea Transnistriei, Rusia a refuzat să dea curs acestei cereri.
În schimb, Rusia a decis să ofere în continuare asistență financiară statului separatist, făcându-l și mai dependent de ajutorul rusesc. Când Transnistria a cerut să fie anexată de Rusia în 2014, îndeplinirea cererii nu a fost în interesul Rusiei. Guvernarea Transnistriei din Rusia ar fi fost extrem de dificilă și i-ar fi putut aduce lui Putin mai multe necazuri decât beneficii.
Scenarii posibile pentru Republica Moldova după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste din Ucraina
În prezent, însă, situația este puțin diferită. Rusia este mult mai determinată și ar putea ajunge mult mai departe. Să nu uităm că și conducerea actuală a Republicii Moldova nu este una convenabilă pentru Putin. Orientarea spre NATO și UE nu este chiar acel scenariu pe care Kremlinul și l-ar dori pentru Republica Moldova. Plus la aceasta, există riscul că, dacă Putin va invada Ucraina, ar putea să se simtă tentat să ajungă în Transnistria și să-și extindă în continuare imperiul.
Din alt punct de vedere, Republica Moldova nu are același potențial strategic ca și Ucraina. În consecință, scenariul cel mai probabil este acela că Rusia nu va urma nicio mișcare hard power și va continua să-și construiască și să-și sporească dominarea în Transnistria. Aceste acțiuni vor continua să blocheze șansele Moldovei de a adera la UE și de a spori cooperarea cu NATO.
Traian Albu
