Andrei Șestakov, un profesor de istorie dintr-un oraș din Siberia, a primit la câteva zile de la începutul războiului în Ucraina un ghid cu instrucțiuni pentru cum să le fie predat elevilor conflictul. A refuzat să le respecte, relatează Reuters, care prezintă cazul său. Ce a urmat?
Potrivit Reuters, fișierele conțineau zeci de pagini de documente și prezentări, precum și linkuri video, cu instrucțiuni pentru profesori. Multe dintre documente aveau emblema Ministerului Educației de la Moscova, transmite sursa.
În ghid, profesorii află că soldații ruși care luptă în Ucraina sunt eroi, că guvernanții ucraineni au făcut cauză comună cu persoane care au colaborat cu naziștii din cel de-al Doilea Război Mondial, că Occidentul încearcă să răspândească discordia în societatea rusă și că rușii trebuie să rămână uniți.
Aceeași retorică răspândită în repetate rânduri de Moscova. Șestakov spune că a răsfoit fișierele în timpul uneia dintre lecțiile sale. Bărbatul de 38 de ani, care înainte să fie profesor a fost ofițer de poliție, a avut rețineri să predea această variantă și elevilor săi de la școala gimnazială din Neryungri, un oraș minier din estul Siberiei.
Așa că nu a făcut-o. În schimb, Șestakov le-a spus elevilor săi despre conținutul ghidului de predare și de ce era inexact din punct de vedere istoric, a declarat acesta pentru Reuters.
Interogat de FSB
De exemplu, profesorul le-a explicat că materialele susțineau că Ucraina a fost o invenție a Rusiei bolșevice, deși manualele de istorie vorbesc despre o istorie de secole a Ucrainei. A decis să meargă mai departe.
Pe 1 martie, profesorul le-a spus elevilor, în timpul unei ore de educație civică, că nu i-ar sfătui să servească în armata rusă, că se opune războiului împotriva Ucrainei și că liderii Rusiei prezintă elemente de fascism, chiar dacă susțin că luptă împotriva fascismului în Ucraina, potrivit unei declarații pe care bărbatul a dat-o în fața poliției și pe care Reuters a consultat-o.
În zilele următoare, poliția locală și Serviciul Federal de Securitate l-au chemat pe Șestakov la un interogatoriu. Șestakov a precizat că nu a fost acuzat în legătură cu aceste comentarii. Reuters notează că FSB și poliția locală nu au răspuns la solicitările agenției de a face precizări pe acest subiect.
Pe 18 martie, un tribunal l-a amendat cu 35.000 de ruble (aproximativ 420 de dolari) pentru discreditarea forțelor armate ruse, după ce a repostat pe internet mai multe materiale video cu interviuri date de soldați ruși capturați în Ucraina, potrivit unei hotărâri judecătorești consultate de Reuters.
Andrei Șestakov a declarat că a renunțat, tot în luna martie, la postul său de profesor, pentru că a crezut că va fi oricum concediat din cauza opoziției sale publice față de război.
Ghidul cu lecții despre „operațiunea militară specială” din Ucraina
Profesorii din întreaga Rusie au primit ghiduri de predare identice sau similare, potrivit mai multor dascăli, reprezentanți ai sindicatului profesorilor și postărilor de pe rețelele de socializare de la două școli care au raportat că au predat modulele trimise de Ministerul Educației.
Olga Miryasova, reprezentanta unui sindicat numit Teacher, a declarat că autoritățile regionale din domeniul educației au distribuit ghidul de predare pe care l-a primit Șestakov în mai multe școli din țară.
Reuters nu a putut stabili în mod independent câte școli au primit modulele. Unul dintre profesori a declarat că a primit un pachet de predare diferit de cel trimis lui Șestakov, deși acesta avea un conținut similar.
Inițiativa arată modul în care statul rus – care și-a intensificat controlul asupra presei – își extinde acum efortul de propagandă privind războiul din Ucraina în școli, în timp ce Kremlinul încearcă să obțină sprijinul populației.
De când a început războiul, multe școli rusești au postat pe rețelele de socializare imagini în care elevii trimit mesaje de susținere pentru trupele care luptă în Ucraina și stau în formație pentru a scrie litera „Z”, simbolul susținerii războiului.
Profesorii care nu sunt de acord cu războiul se alătură acum activiștilor opoziției, militanților organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștilor independenți, care simt presiunea tot mai puternică a statului rus.
Aceștia înfruntă amenzi, urmăriri penale și riscul de a-și pierde locul de muncă.
La începutul lunii martie, președintele Vladimir Putin a promulgat o lege care prevede că răspândirea de informații „false” despre forțele armate ruse reprezintă o infracțiune care se pedepsește cu amenzi sau cu închisoare de până la 15 ani. Kremlinul susține că aplică legea pentru a contracara extremismul și amenințările la adresa stabilității.
