După victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA, presa americană și ucraineană evaluează modul în care întoarcerea sa la Casa Albă va afecta cursul războiului ruso-ucrainean. La Kiev, ei cred că, din cauza lui Trump, Ucraina ar putea rămâne fără asistență militară a SUA, să nu primească calitatea de membru NATO și să piardă Donbasul. La Washington, consilierii președintelui ales i-au prezentat deja planurile de înghețare a conflictului de pe actuala linie a frontului, de a crea o zonă demilitarizată între Rusia și Ucraina și de a trimite acolo forțe de menținere a păcii.
Ce cred oamenii din Ucraina despre victoria lui Trump?
Din cauza victoriei lui Trump la alegeri, „putem renunța” la invitarea Ucrainei la NATO, iar liderii europeni ar trebui să se pregătească pentru o mai mare independență în a ajuta Kievul. Publicația ucraineană „Adevărul european” ajunge la această concluzie atunci când analizează consecințele revenirii lui Trump la Casa Albă.
O invitație oficială adresată Ucrainei de a adera la NATO înainte de încheierea războiului cu Rusia este unul dintre punctele din „planul de victorie” al lui Vladimir Zelenski. Cu toate acestea, ar avea sens să discutăm despre această idee dacă candidatul democrat Kamala Harris ar deveni președinte, notează publicația. Care este baza pentru presupunerea „Adevărul european” că sub Harris ar fi discutată invitarea Ucrainei la NATO, nu este specificat. Potrivit Politico, șapte țări ale alianței, inclusiv Statele Unite, sunt împotriva invitației imediate a Ucrainei la NATO.
Publicația consideră că, chiar și în ciuda plecării sale iminente de la Casa Albă, actualul președinte american Joe Biden poate în continuare să ofere asistență Ucrainei – de exemplu, prin eliminarea „anumite linii roșii”, inclusiv pe cele legate de permiterea furnizării de arme cu rază lungă de acțiune.
„Adevărul european” consideră că o altă consecință a victoriei lui Trump este că liderii europeni trebuie să fie mai independenți în acordarea asistenței Ucrainei în timpul războiului. În același timp, rămâne neclar ce poziție va fi luată acum de Ungaria și de premierul său Viktor Orban, care a devenit recent mai puțin rezistent la sprijinirea Ucrainei.
Politologul ucrainean Vladimir Fesenko consideră că victoria lui Trump nu este cel mai rău scenariu pentru Ucraina. În opinia sa, „ar fi mult mai rău dacă Statele Unite s-ar scufunda într-o criză politică”, din cauza căreia Kievul ar putea pierde asistența americană pentru „o perioadă nedeterminată”. Fesenko a numit un „scenariu problematic” o situație în care Harris ar câștiga, dar în același timp republicanii controlează Senatul și pot controla Camera Reprezentanților, adică ambele camere ale Congresului SUA. În același timp, Fesenko crede că formatul de sprijin pentru Ucraina sub Trump se va schimba.
„Cu mare probabilitate, asistența financiară și bugetară va înceta. Aceasta nu este doar poziția lui, ci și cea a multor republicani. Trump numără banii și nu va fi ajutor gratuit. Va exista doar una militară – în format de împrumut/împrumut-închiriere. Problemele financiare vor fi decise de noua componență a Congresului. Nu este un fapt că vor decide rapid, dar poate undeva la începutul lunii decembrie vom afla idei și propuneri noi”, a spus el într-un comentariu pentru RBC-Ucraina.
Ziarul Financial Times, citând mai mulți oficiali și consilieri militari ucraineni, a scris că armata ucraineană se teme că odată cu sosirea lui Trump, Statele Unite vor opri asistența militară la Kiev, iar Ucraina va pierde „cel puțin” Donbasul. „Trebuie să-l convingem pe Trump să fie alături de noi”, a spus unul dintre interlocutorii FT, numind sprijinul Washingtonului „o chestiune de viață și de moarte” pentru Ucraina. Șeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Radei Supreme, Alexander Merezhko, a spus că este „prudent optimist” cu privire la Trump. „Vrea să fie un președinte de succes, iar succesul înseamnă că Ucraina ar trebui să fie o poveste de succes pentru el, nu o poveste de eșec”, a spus el. La rândul său, liderul fracțiunii partidului de guvernământ Servitorul Poporului din Rada Supremă, David Arakhamia, a remarcat că acum vor fi „multe probleme”, dar „în mod sigur apar o nouă dinamică”.
Șefa forumului ucrainean de la think tank-ul Chatham House, Orysia Lutsevich, într-un interviu pentru The Guardian, și-a exprimat temerile că alegerea lui Trump ar putea deveni un „cadou pentru Kremlin” dacă Vladimir Zelensky nu reușește să-l convingă pe noul președinte american să „să fie de acord cu viziunea lui” asupra conflictului. În același timp, ea a menționat că la Kiev există o dezamăgire semnificativă în ceea ce privește politicile lui Joe Biden și speră că Trump poate începe o „politică mai intervenționistă”.
Ce opțiuni pentru a pune capăt războiului pregătește echipa lui Trump?
Donald Trump nu a aprobat încă niciun plan concret din partea consilierilor săi cu privire la modul de a pune capăt războiului ruso-ucrainean și de a-i convinge pe Vladimir Putin și Vladimir Zelensky să înceapă negocierile. Wall Street Journal scrie despre asta cu referire la anturajul președintelui ales. Potrivit publicației, toate ideile propuse noului președinte sunt în contradicție cu demersul actualului șef al Casei Albe, Joe Biden, care prevede că momentul începerii negocierilor este determinat de autoritățile ucrainene. În schimb, consilierii lui Trump propun oprirea războiului pe actuala linie a frontului și oprirea temporară a negocierilor privind posibila intrare a Ucrainei în NATO.
Potrivit a trei interlocutori WSJ apropiați lui Trump, o idee ar presupune ca Kievul să promită să renunțe la încercarea de a adera la NATO cel puțin în următorii 20 de ani, iar în schimbul acestui lucru, Statele Unite ar continua să aprovizioneze Ucrainei cu arme pentru a preveni un posibil nou atac rusesc. Acest plan prevede crearea unei zone demilitarizate de 800 de mile (aproape 1.300 de kilometri). Nu este clar cine îl va controla, dar una dintre sursele publicației a spus că forțele de menținere a păcii nu vor implica trupe americane sau un contingent de organizații finanțate de Statele Unite, inclusiv ONU.
Propunerea face ecou declarații ale viitorului vicepreședinte american J.D. Vance, care într-un interviu din septembrie a sugerat că un acord între Kiev și Moscova ar putea include o zonă demilitarizată „atât de fortificată încât rușii să nu invadeze din nou”. În același timp, Rusia va păstra teritoriile pe care le-a capturat deja și va primi garanții de neutralitate a Ucrainei.
Un alt plan, despre care scrie The Wall Street Journal, a fost prezentat lui Trump de doi dintre consilierii săi, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au fost secretari executivi în Consiliul de Securitate Națională al SUA în timpul primei sale președinții. Reuters a scris despre asta în detaliu încă din iunie 2024. Planul presupune că Kievul va fi privat de asistența militară de la Washington dacă nu începe negocierile de pace cu Moscova. În același timp, Statele Unite vor avertiza Rusia că refuzul său de a negocia va duce la o creștere a sprijinului american pentru Ucraina. Conform planului, în timpul negocierilor de pace, părțile trebuie să convină asupra unui încetare a focului bazat pe „linia frontului existentă”.
„Care dintre aceste strategii va urma Trump – complet, parțial sau complet [altul] – nu este clar”, afirmă The Wall Street Journal. Publicația notează că orice pas care vizează începerea negocierilor de pace se va confrunta cu câțiva factori însoțitori. De exemplu, cu faptul că Rusia și Ucraina încă „au obiective militare foarte diferite și nu prea doresc să le schimbe”. În special, Kremlinul și-a manifestat puțină dorință pentru negocieri pe fundalul înaintării trupelor ruse în Donbass. În plus, merită luată în considerare rezistența unor aliați americani ai NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o amenințare directă pentru ei înșiși, scrie ziarul.
