Ungaria pune din nou în pericol unitatea Uniunii Europene.
Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că Budapesta nu va permite impunerea sancțiunilor UE împotriva Rusiei în domeniul energiei nucleare, deoarece acestea ar putea afecta securitatea energetică a țării. Este vorba, în special, despre construcția celei de-a doua faze a centralei nucleare Paks de către ruși. Se preconizează că, în primul trimestru al anului 2025, va avea loc turnarea „primului beton” în fundația compartimentului reactorului.
Despre acest lucru informează România Inform.
Încă de la început, proiectul Paks II a stârnit controverse aprinse în interiorul țării și critici din partea partenerilor Ungariei din UE.
În primul rând, deoarece construcția reactoarelor cinci și șase ale centralei Paks nu înseamnă deloc independență energetică pentru Ungaria. Dimpotrivă, țara devine și mai dependentă de Rusia, deoarece Paks II este construită cu reactoare rusești VVER-1200 de generația a treia.
În al doilea rând, având în vedere că la construcție este implicată corporația de stat rusă „Rosatom”, implementarea proiectului devine încă o etapă în procesul de extindere a influenței Moscovei în țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv în Ungaria. Acest lucru, la rândul său, subminează interesele strategice ale UE de a reduce influența Rusiei asupra țărilor europene.
În al treilea rând, acest proiect este însoțit de acuzații de corupție la adresa guvernului lui Viktor Orbán: lipsa de transparență a proceselor legate de selecția contractorilor și distribuirea contractelor de construcție, precum și legăturile strânse cu afacerile rusești.
În august 2022, Ungaria a acordat corporației de stat ruse „Rosatom” licența pentru implementarea proiectului Paks II.
„Rosatom” a fost desemnat contractor general fără organizarea unei licitații. O parte din documentația referitoare la acordul privind construcția centralei nucleare a fost clasificată pentru 30 de ani. Decizia de a începe lucrările de excavare pe șantierul Paks II a fost luată de Budapesta la sfârșitul lunii mai 2020, înainte ca „Rosatom” să obțină autorizațiile necesare.
În același timp, Budapesta a obstrucționat ancheta Comisiei Europene privind lipsa de transparență a acordului cu Rusia, subliniind „contextul politic” al înțelegerii. Drept urmare, Comisia Europeană a fost nevoită să aprobe implementarea proiectului.
Potrivit site-ului de investigații jurnalistice Direkt36.hu, în 2023, premierul Viktor Orbán, în ciuda poziției companiei de stat Paks II Zrt, responsabilă de construcția centralei, nu a permis excluderea „Rosatom” din acest proiect și înlocuirea sa cu compania franceză Framatome.
Investigatorii maghiari scriu că Rusia influențează sectorul energetic al Ungariei prin ministrul de interne Sándor Pintér. Încă din anii ’90, fiind un oficial de rang înalt al poliției maghiare, acesta a promovat interesele oligarhilor ruși și ale Kremlinului.
În 1994, Pintér a primit o sumă considerabilă din Rusia, care a fost utilizată pentru finanțarea campaniei electorale a partidului Fidesz – Uniunea Civică Maghiară („Fidesz-MPSZ”). În 1998, acest partid a câștigat alegerile parlamentare, iar Viktor Orbán a devenit pentru prima dată prim-ministru.
Controlul asupra principalelor întreprinderi energetice ale Ungariei este exercitat de Sándor Pintér, prin numirea unor persoane din anturajul său în consiliile de supraveghere și de administrație ale companiilor respective. Cele mai importante decizii manageriale sunt luate doar după consultări cu Kremlinul.
Pintér a promovat în funcții-cheie ale companiilor energetice maghiare oameni apropiați lui. Printre aceștia se numără:
- Kristóf Tergeesh, director al companiei energetice FGSZ Zrt;
- László Fózekas, director al companiei Magyar Földgázkereskedő Zrt;
- Gergely Jakli, director general al Paks II;
- Vitaliy Polyanin, director al Paks II, vicepreședinte al JSC Atomstroyexport;
- Aleksandr Tupitsin, director de construcție al Paks II;
- László Kiss, director de program al Paks II.
După victoria în alegerile parlamentare din 2010, liderul partidului „Fidesz – Uniunea Civică Maghiară”, Viktor Orbán, conduce fără întrerupere guvernul Ungariei până în prezent.
El este cunoscut pentru retorica sa autoritară și politica pragmatică, orientată spre menținerea puterii.
Politica sa a dus la un conflict de lungă durată cu UE: Comisia Europeană critică Ungaria în probleme legate de statul de drept, independența justiției și libertatea presei. UE a impus în mod repetat sancțiuni împotriva Ungariei, inclusiv amenințări cu suspendarea unei părți din asistența financiară.
În special, în domeniul drepturilor omului, guvernul lui Viktor Orbán a adoptat o lege care restricționează discuțiile publice pe teme legate de identitatea de gen și orientarea sexuală în școli, ceea ce a devenit un motiv de confruntare cu Comisia Europeană.
Actuala putere din Ungaria a restricționat libertatea de exprimare în țară: prin crearea Consiliului Național pentru Mass-Media, guvernul a reușit să preia controlul asupra multor instituții media. În prezent, este în curs de elaborare un proiect de lege pentru identificarea finanțării externe a mass-mediei maghiare, ceea ce va restricționa și mai mult activitatea presei independente. Sub presiune se află în special publicații precum Direkt36.hu și postul de radio Klubrádió.
Consolidându-și puterea, Orbán folosește o retorică anti-Bruxelles, afirmând că apără suveranitatea națională și criticând politica „liberală” a UE. De asemenea, el susține ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei.
Orbán și apropiații săi au fost acuzați de corupție de mai multe ori, în special în legătură cu licitațiile publice și finanțarea unor mari proiecte de construcție. De asemenea, este frecvent criticată relația sa strânsă cu oligarhii care obțin contracte profitabile pe fondul creșterii datoriei publice și a cheltuielilor guvernamentale.
Potrivit politologului Bálint Magyar, din 2010, Viktor Orbán și partidul „Fidesz – UCM” au construit în Ungaria un „stat mafiot”, în care întreaga putere aparține unui grup strâns legat de partid și de Orbán personal.
Unul dintre cele mai recente scandaluri de corupție este legat de ginerele lui Orbán, István Tiborcz, care în 2023 a deschis în Budapesta hotelul Dorothea Hotel.
Pentru construcția acestuia, Tiborcz a primit sprijin financiar din partea guvernului Ungariei și a unor oameni de afaceri apropiați puterii. Mai mult decât atât, Dorothea Hotel a fost inclus de guvernul ungar pe lista hotelurilor recomandate pentru politicienii europeni și delegațiile care au sosit la Summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta, în noiembrie 2024.
Conform surselor noastre, hotelul Dorothea a fost utilizat de serviciile speciale ungare pentru supravegherea liderilor europeni. Acest lucru nu este surprinzător pentru guvernul lui Viktor Orbán.
La sfârșitul anului trecut, site-ul de investigații Direkt36.hu și ziarul belgian De Tijd au publicat o anchetă care a dezvăluit că Biroul de Informații al Ungariei (serviciul de informații externe) a desfășurat operațiuni de supraveghere împotriva angajaților Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Între 2015 și 2017, serviciile secrete ungare au urmărit automobilele angajaților OLAF și i-au interceptat. La acea vreme, OLAF investiga activitățile companiei ungare Elios, deținută de ginerele premierului Viktor Orbán, István Tiborcz. Firma Elios obținea contracte de stat pentru proiecte de construcții și infrastructură urbană, de la iluminat public până la transport.
Corupția și manipulările politice ale guvernului Orbán, care însoțesc proiectul Paks II, subminează unitatea Uniunii Europene. Dacă UE nu va găsi mecanisme eficiente pentru combaterea corupției și protejarea valorilor democratice, se poate confrunta cu diviziuni interne și cu o creștere a influenței unor state terțe asupra politicii interne a membrilor Uniunii.
Imagine: Viktor Orbán, sursa: EPA/UPG
