Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-au angajat miercuri într-un schimb de replici la distanţă în faţa Consiliului de Securitate al ONU, cu privire la dreptul de veto al Moscovei care, potrivit Kievului, „blochează” orice reglementare a conflictului din Ucraina, relatează AFP și Agerpres.
„Este imposibil de oprit acest război pentru că toate eforturile se confruntă cu vetoul agresorului sau al celor care îl susţin pe agresor”, a declarat Volodimir Zelenski într-un discurs de excepţie, în persoană, în faţa Consiliului de Securitate, în prezenţa ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, transmite sursa.
Şeful statului ucrainean, îmbrăcat în ţinuta sa inseparabilă verde kaki, a cerut Naţiunilor Unite să-i retragă Rusiei dreptul de veto în Consiliul de Securitate, legat de scaunul său de membru permanent moştenit de la URSS victorioasă în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Volodimir Zelenski a vorbit despre o reformă majoră necesară în prezent, deoarece „dreptul de veto în mâinile agresorului blochează ONU”.
După ce preşedintele ucrainean a părăsit Consiliul, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a intrat în sala unde tocmai vorbise omologul său american, Antony Blinken.
Serghei Lavrov, care a fost multă vreme ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, i-a răspuns preşedintelui ucrainean că dreptul de veto este un instrument juridic „legitim” conferit celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate (Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie şi Franţa).
„Folosirea dreptului de veto este un instrument absolut legitim stipulat în Carta Naţiunilor Unite cu obiectivul de a preveni luarea unor decizii care conduc la destrămarea” ONU, a apărat ministrul rus.
Timp de aproximativ douăzeci de minute, el s-a angajat într-o diatribă violentă împotriva Ucrainei, pe care a acuzat-o încă o dată că a promulgat legi „rasiste” împotriva ruşilor şi că se află în mâinile „neonaziştilor”.
Orice reformă a Consiliului de Securitate, în special în ceea ce priveşte drepturile membrilor permanenţi, este o iluzie.
Amendamentele la Carta Naţiunilor Unite trebuie adoptate cu votul a cel puţin două treimi din membrii Adunării Generale şi apoi ratificate de două treimi dintre membrii ONU, printre care cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.
