Necaz la Văleni, sat situat în sudul țării, pe malul râului Prut și chiar lângă calea ferată ce duce spre Portul Giurgiulești. În decurs de două luni, jumătate din grădinile lor, cu tot cu zarzavaturi și construcții, s-au prăbușit, ducându-se în jos cu câțiva metri, din cauza alunecărilor de teren, se arată într-un reportaj al proiectului „Moldova gândește” de la TV8.
Acestea, la rândul lor, ar fi fost provocate de circulația intensă a trenurilor, cred sătenii. Dacă înainte trecea un marfar pe zi, în ultima perioadă numărul lor era de 6 ori mai mare. Oamenii spun că imediat ce a apărut prima fisură, au înțeles că nu e din cauza secetei. Au început să alerteze autoritățile, dar inevitabilul s-a produs, iar grădinile nu au mai putut fi salvate.
Acum, se uită cu îngrijorare la fiecare bucată de pământ ca să se asigure că nu am mai apărut crăpături noi. Deocamdată, procesul s-a oprit, la fel și circulația trenurilor.
Tronsonul feroviar are o istorie lungă și începe din 2008, fiind inaugurat chiar de Vladimir Voronin, pe atunci președintele țării. Statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei, iar Curtea de Conturi a constat o mulțime de abateri.
Un beneficiar al lucrărilor ar fi fost chiar fiul fostului lider comunist. I-am adresat această întrebare lui Voronin:
„- Iată aici e toată problema.
– Zâmbiți, văd că. Sau de frică?
– Eu am crescut aici.
– Aici era tot la nivelul acesta”.
Grădina lui Savelie Zgherea s-a rupt în două. O jumătate – partea de lângă casă – a rămas acolo unde și era până la alunecări, iar cealaltă jumătate, mai aproape de calea ferată, s-a lăsat în jos:
„- Aici înălțimea este de 60-70 de metri, adâncime.
– S-a lăsat brusc?
– Asta în decurs de două luni de zile maximum”.
„Eu de la prima crăpătură am observat fisura asta, am înțeles că nu este a secetă. Aici este o problemă că se lasă pământul”.
În acest loc, familia creștea zarzavaturi și avea câteva acareturi. Și tot de aici admirau Prutul:
„Am avut foișor, am avut duș… Multe. Le-am scos. Iată stau toate împrăștiate. Le-am scos încoace”.
Bărbatul crede că alunecările au fost provocate de circulația mai intensă a trenurilor. Înainte, spune Savelie, marfarele treceau rar și nici nu erau foarte încărcate:
„Părinții noștri au trăit aici, nu a fost problema aceasta absolut deloc. De când s-a început cu Calea Ferată, cursul acesta intens, s-a produs ce s-a produs”.
„Nu se circula așa. Trecea trenul foarte rar. Încărcătura era de maxim 10 vagoane. Trecea o dată pe zi. Acum însă 5-6 ori trec pe zi – 30-40 de vagoane încărcate”.
„Pe marginea Prutului, mai mult ca precis, sunt o mulțime de izvoare. Atât timp cât a mers trenul, aceste izvoare au vibrat”.
„Când s-a stopat, de pe data de 22 august circulația la tren, iată și pământul s-a stopat. Nu s-a mai dus de atunci”.
Grădina sa, dar și a altor vecini ar fi ajuns în Prut:
„Noi am fost pe marginea Prutului și ne-am uitat, să vedeți real, tot pământul acesta care s-a lăsat este în Prut. La mijlocul Prutului se vede fundul”.
„Uitați-vă în Prut ce se petrece. Acolo era foarte adânc. Acum se vede fundul”.
Vecinul său din dreapta, Gheorghe Mumjiev, ne cheamă și el să-i vedem grădina pe jumătate surpată:
„Eu am 65 de ani, dar așa ceva nu am văzut. De ce? Cred că din cauza liniei de cale ferată”.
„- Aici țineam oile, le-am mutat de aici. Era drept aici, așa era. Aici aveam un pat.
– Vă odihneați?
-Ședeam, d-apoi aici era masa”.
„Aici era drept, tot așa. Acolo a rămas cum este. Dar aici a lunecat în jos”.
„Uite acum crapă de aici și se duce înăuntru. Uite încoace ce e. Șpalera cu tot cu butuc”.
Bărbații au săpat, în pământ, câteva trepte că să poată coborî și urca ori de câte ori vor să-și vadă pământurile avariate:
„- Ți le-a apucat, băi.
– Erau folosite pentru cărare?
– Da, da”.
Pe tronsonul feroviar din satul Văleni câțiva muncitori scoteau traversele de lemn putrede. Nu au vrut să fie filmați, așa că le vom proteja identitatea:
„- De mult timp erau așa putrezite?
– Nu, ele nu sunt toate putrede la rând.
– Mă uit că toate sunt putrede.
– Păi, pentru că pe astea le-am adunat. Cele bune au fost luate.
– Au fost și bune?
– Da, nu au fost la rând.
– Asta de la apă?
– Și de la apă, și de la calitate”.
Istoria acestei căi ferate, din sudul țării, a început în vara anului 2007, atunci când guvernarea comunistă de atunci, în frunte cu Vladimir Voronin, a decis să acorde construcției o importanță majoră, care să asigure securitatea economică a țării. Pentru a putea construi, o mulțime de săteni, din circa 10 localități din Lunca Prutului au trebuit să-și vândă pământurile. Mătușa Ecaterina este unul dintre ei.
„ – Până dincolo de calea ferată era pământul. Ni l-o luat până aici. Nu am mai zis nimic. Statul este stat, trebuie să dăm. Ca să se dezvolte… Ne-au dat atunci câte 2500, câți ari sunt, nu știm.
– Pe vremea ceea, vă amintiți cât era: 2007, 2008?
– Nu mai țin minte, dragă”.
Pensionara spune că, pe timpuri, aici era o râpă mare. Groapa a fost acoperită, pentru a putea monta șinele și traversele:
„Nu prea ne-am bucurat, de parcă s-a stricat toată priveliștea. Tare mai treceau încărcate trenurile. Aici unde s-a dărâmat a fost o râpă mare, când cu bătrânii noștri. Calea ferată pe izvor a fost așezată. Au pus pavaj, dar de la o vreme a început să se lase”.
Își amintește de graba cu care a fost construit tronsonul și Silvia Știrbeț, care, în 2007, câștigase primul ei mandat de primar.
„- Acest proiect, implementat de Guvernul Voronin, pe calea noastră ferată a fost construit în maximum 6 luni. Urmau alegerile din 2009 și trebuia făcută calea ferată în Lunca Prutului.
– Era o urgență electorală?
– Da, era o urgență electorală. Și așa și s-a întâmplat. Pentru că, din acel buget care trebuia să fie de 800 de milioane, am înțeles că 150 de milioane, acum spun proiectanții, acum spun cei de la Calea Ferată, că 150 de milioane așa și nu au fost alocate pentru proiectul dat”, a declarat primarul satului Văleni, Cahul, Silvia Știrbeț.
La inaugurarea venise personal Vladimir Voronin, care a bătut ultimul cui cu mare fast.
A fost la inaugurare, cu colinele pline de steaguri roșii, pe aici pe la Slobozia Mare și unde a bătut cuiul acesta de paradă în șina căii ferate.
Au fost atunci toți miniștrii, factori de decizie de la Calea Ferată, a fost o adevărată paradă de demnitari pe aici, când s-a dat în exploatare calea ferată, dar uitați că peste ani…
Alunecările au afectat în jur de 20 de gospodării, spune doamna primar. Mingea se află acum în terenul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei”, care a comandat o expertiză geologică, prin care va fi evaluată situația și, mai apoi, vor fi identificate soluțiile. Studiul ar putea fi gata în prima parte din luna octombrie.
„Circulația trenurilor a fost sistată, nu va fi reluată până când nu vor fi găsite soluții robuste, în ce privește problemele comunităților locale vom ști când va fi gata expertiza. Trebuie să înțelegem că dezvoltarea portului Giurgiulești este în beneficiul tuturor. Portul ajunge la 2 milioane de tone anual. Este in interesul portului, dar și a Căii Ferate ca transportarea mărfii să fie pe feroviar”, a menționat directorul general, ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, Oleg Tofilat.
După sistarea circulației feroviare în Lunca Prutului, trenurile marfare au fost direcționate pe un alt traseu.
„Imediat au anunțat toți agenții economici care operează”.
„Această comisie este compusă din specialiști de la Apele Moldovei și de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului”, a vorbit purtătorul de cuvânt, Ministerul Mediului, Vlad Madan.
Potrivit publicației Mold-Street, un audit al Curții de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcția tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiari ai construcției ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-președintelui comunist, compania căruia ar fi efectuat o parte din lucrări. L-am căutat pe fostul președinte, în prezent deputat, la Parlament. Când ne-a auzit prima dată întrebarea, a încercat să ne evite.
L-am abordat repetat, cu aceleași întrebări. A negat neregulile și implicarea fiului său, în acele lucrări.
„- Au fost delapidări de fonduri, că fiul dvs a fost unul dintre beneficiari…
– Nu este adevărat. Lăsați această afacere.
– Un raport al Curții de Conturi a arătat…
– Lăsați raportul. Acolo nu putea să fie construită fără proiect, fără expertiză.
– Acolo sunt acum alunecări masive…
– Toată Moldova e catastrofă”.
În total, alunecările de teren au afectat circa 350 de metri de cale ferată pe segmentul Colibaș-Giurgiulești. Deocamdată, nu este clar când și cât vor costa lucrările de reabilitare.
O cale ferată, construită cu abateri și inaugurată personal de Vladimir Voronin, în 2008, este acum un adevărat pericol pentru zeci de săteni din Lunca Prutului. Grădinile oamenilor se prăbușesc văzând cu ochii, iar pământul acoperă râul.
