În ianuarie 2025, Europa se află din nou în centrul unor frământări politice. Protestele de masă din Germania și Slovacia reflectă nemulțumirea crescândă a cetățenilor în fața unor evenimente politice importante.
În Germania, cu o lună înainte de alegerile anticipate pentru Bundestag, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva partidului de extremă dreaptă „Alternativa pentru Germania” (AfD). Demonstrațiile, intitulate „O mare de lumini împotriva derapajului spre dreapta”, au început pe 25 ianuarie și continuă până în prezent.
La proteste au participat cel puțin 35.000 de oameni. Aceștia au folosit fluiere, au cântat cântece antifasciste și au purtat pancarte care condamnă politica AfD. Principalul mesaj al protestatarilor este de a preveni creșterea influenței forțelor de extremă dreapta în politica germană. Activiștii se tem că popularitatea în creștere a AfD, un partid pro-rus, reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice și a stabilității țării.
Protestele confirmă faptul că societatea germană rămâne activă în a se opune radicalizării. Totuși, situația devine tensionată, deoarece alegerile anticipate se anunță a fi printre cele mai disputate din ultimii ani.
Simultan, proteste de masă au izbucnit și în Slovacia, unde prim-ministrul Robert Fico se confruntă cu critici severe pentru politica sa pro-rusă și stilul de guvernare autoritar. În ciuda cererilor protestatarilor, Fico a refuzat să demisioneze, deși a sugerat posibilitatea organizării de alegeri anticipate.
Fico i-a acuzat pe protestatari că o treime dintre aceștia ar fi, presupus, cetățeni ucraineni care se opun guvernului slovac. Mai mult, premierul a declarat că se pregătește deja o listă cu persoane ce urmează să fie deportate în zilele următoare. Însă astfel de afirmații nu au făcut decât să amplifice indignarea cetățenilor, care și înainte au protestat în repetate rânduri împotriva acțiunilor guvernului pro-rus.
Protestele din Slovacia sunt o continuare a rezistenței populare începută încă din 2023, când Fico și partidul său au ajuns la putere pe valul populismului. Oamenii cer demisia guvernului, despre care consideră că subminează fundamentele democratice ale țării și îi amenință independența.
Protestele din Germania și Slovacia, deși au agende politice diferite, au un punct comun: dorința cetățenilor de a se opune radicalizării, autoritarismului și influenței pro-ruse. Aceste evenimente subliniază importanța implicării societății în conturarea viitorului Europei, care astăzi se confruntă cu provocări ce îi amenință valorile democratice.
