Lista țărilor gata să găzduiască turiști ruși se îngustează treptat. Decizia de a limita eliberarea vizelor turistice a fost deja luată de Estonia – din 11 august, țara a încetat să mai lase cetățenii ruși să intre în vize Schengen. Decizia este susținută de Estonia și Polonia, care dezvoltă deja un mecanism de restricționare a eliberării vizelor pentru cetățenii Federației Ruse, precum și pentru Letonia și Finlanda.
La rândul său, Finlanda a schimbat mecanismul de eliberare a vizelor pentru ruși: acum va fi posibil să se solicite o viză turistică numai într-o zi pe săptămână. Potrivit șefului Ministerului finlandez de Externe, Pekka Haavisto, un astfel de pas va duce la o creștere a cozilor pentru obținerea unei vize și, prin urmare, la reducerea cererii pentru acestea.
În Rusia, ei percep restricția privind eliberarea vizelor ca o manifestare a rusofobiei și a abolirii culturii ruse. „Nedreptate flagrantă” – probabil că aceste cuvinte sunt acum în mintea multor ruși care nu vor să vadă o relație cauză-efect în această decizie. Iar motivul pentru care țările UE încearcă să limiteze fluxul de turiști ruși este unul – agresiunea rusă și atacurile teroriste organizate de trupele rusești în Ucraina.
Mass-media de propagandă rusă preia și dezvoltă în mod activ subiectul restricționării eliberării vizelor în poveștile lor, repetând neobosit ostilitatea Occidentului și acuzându-l deja în mod tradițional pe autoritățile ucrainene, în special pe președintele Zelenski de „controlabilitate” și „vedomosti” în această chestiune. În plus, oficialii ruși susțin, de asemenea, că numai țările UE vor suferi de pe urma unei astfel de decizii și nu va afecta interesele cetățenilor ruși. Astfel, vicepreședintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației, Andrei Klimov, a declarat că restricția privind eliberarea vizelor pentru cetățenii Federației Ruse este ilegală, iar în UE „a rupt sculptura și acoperișul lăsat”. Ei bine, astfel de declarații pe un ton boorish din partea oficialilor ruși au devenit deja o situație standard, dar, ca întotdeauna, nu are prea multe de-a face cu realitatea.
Limitarea eliberării vizelor (până în prezent doar turistice) este un pas complet logic și rațional din partea țărilor UE, în special a celor care se învecinează direct cu Federația Rusă. Nu există nici rusofobie nedreaptă, nici ostilitate în această decizie – aceasta este o măsură necesară pentru a asigura securitatea în Europa. Iar corectitudinea sa este confirmată, cel puțin, de cazurile de provocări și atacuri ale turiștilor ruși împotriva refugiaților ucraineni.
Rusia a recurs în mod repetat la terorismul internațional. Numai în timpul războiului de amploare din Ucraina, trupele ruse au pus în pericol foametea a milioane de oameni, blocând exportul de alimente din porturile ucrainene și furând cereale cu tone, și continuă să terorizeze lumea cu o catastrofă nucleară, punând în scenă provocări și bombardamente la cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată în Enerhodarul ocupat.
Scuzele folosite de ruși, spunând că „războiul lui Putin și nu au nimic de-a face cu el”, sunt fundamental greșite, pentru că nu Putin este cel care lansează rachete în orașele ucrainene, nu ucide, torturează și violează civili și nu arde câmpuri întregi de grâu sau centrale nucleare de mină. Toate acestea sunt făcute de cetățenii Federației Ruse, iar compatrioții lor fie își susțin deschis acțiunile (pe care majoritatea, conform multor sondaje), fie le susțin cu consimțământ tacit, alegând o poziție de neimplicare. De fapt, fiecare cetățean al Federației Ruse este fie un potențial terorist, fie cineva care va pretinde că nu se întâmplă nimic, în timp ce oameni nevinovați vor fi uciși în fața ochilor săi. De fapt, asta se întâmplă acum și probabil că nu toți rușii știu că și inacțiunea este pedepsită.
Restricționarea și abolirea eliberării vizelor pentru cetățenii Federației Ruse este egală cu crearea unei „centuri de securitate” în jurul Rusiei, iar pentru rușii înșiși doar una dintre pedepsele destul de blânde pentru poziția lor criminală sau inacțiune.
