Formaţiunea de dreapta de opoziţie Partidul Coaliţiei Naţionale (NCP) a câştigat alegerile parlamentare de duminică, din Finlanda, astfel că liderul acesteia, Petteri Orpo, ar urma să devină premier, în locul Sannei Marin, care şi-a recunoscut înfrângerea, relatează sursa.
NCP ar urma să aibă 48 din cele 200 de locuri în parlament, Partidul naţionalist finlandez, locul doi la alegerile de duminică, ar urma să aibă 46 de locuri, iar social-democraţii Sannei Marin 43 de locuri. S-au numărat peste 98 la sută din voturile exprimate.
„Este o victorie mare”, a spus Petteri Orpo, fost ministru, în vârstă de 53 de ani. „Vom începe negocierile pentru guvern”, a adăugat el.
Sanna Marin şi-a recunoscut înfrângerea. „Felicitări câştigătorului alegerilor, felicitări Coaliţiei Naţionale, felicitări Partidului finlandez. Democraţia şi-a spus cuvântul”, a afirmat ea.
Liderul partidului care câştigă alegerile obţine în mod normal şi postul de premier, cu condiţia de a reuşi să reunească o majoritate în parlament.
Între timp, conservatorii şi liberalii sunt umăr la umăr după noile parlamentare desfăşurate duminică în Bulgaria, alegeri marcate şi de o ascensiune a taberei pro-ruse pe fondul războiului din Ucraina, comentează AFP, potrivit Agerpres.
Acesta este cel mai rău scenariu, estimează Evelina Slavkova, analist la cabinetul de cercetare TREND: „Cu cât rezultatele sunt mai apropiate, cu atât va fi mai greu să se formeze un guvern stabil”, a explicat ea la postul Nova Television, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică a votat pentru a cincea oară în doi ani.
Partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov este creditat cu un uşor avans (între 24% şi 26%) în faţa listei liberale conduse de fostul lider centrist Kiril Petkov (aproximativ 23/24%), potrivit estimărilor publicate în cursul serii de patru institute de sondare pe bază numărării parţiale.
Datele oficiale vor fi cunoscute abia mai târziu în cursul săptămânii. Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă într-o costisitoare criză politică fără precedent de la sfârşitul comunismului, în 1990.
De la înlăturarea lui Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie durabilă.
Tânăra formaţiune ultranaţionalistă pro-rusă Vazrajdane (Renaştere) a profitat de acest context geopolitic pentru a-şi continua ascensiunea: a obţinut între 13% şi 14% din voturi, faţă de 10% la scrutinul din octombrie. Aceasta refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului, la fel ca socialiştii din PSB (9%-10%), succesorul fostului partid comunist care a condus cândva ţara.
Totodată, scena politică din Muntenegru a fost bulversată duminică seară de înfrângerea în alegerile prezidenţiale a veteranului Milo Djukanovic, după trei decenii de domnie în micuţa ţară balcanică, în faţa noului venit Jakov Milatovic, comentează AFP și Agerpres.
Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi decisiv pentru echilibrul puterilor în această ţară de la Marea Adriatică, odată cu apropierea legislativelor anticipate convocate pentru 11 iunie după luni de blocaj, cu un guvern cenzurat care se ocupă doar de problemele curente.
Potrivit proiecţiilor ONG-ului CeMI acoperind aproape toate secţiile de votare, Jakov Milatovic, 36 de ani, a obţinut în jur de 60% din voturi, faţă de 40% pentru rivalul său.
#Finlanda#alegeri
