Evhen Magda este un analist politic ucrainean, expert în războiul hibrid și director executiv al Institutului de Politică Mondială, un think-tank cu sediul în Kiev, transmite sursa.
Deschide.md: Cum s-a schimbat percepția Ucrainei față de regiunea transnistreană după 2014? Știm cu toții că această ”oază” rusă a supraviețuit din 1992 încoace în parte datorită susținerii tacite, neoficiale a Kievului, care permitea comerțul (a se citi contrabanda) prin portul Odesa. Nu mai vorbim de ajutorul oferit de Kiev în timpul războiului de pe Nistru în 1992, când Ucraina a permis trupelor ruse să ajungă la Tiraspol, iar mulți voluntari ucraineni au luptat de partea separatiștilor. Ce s-a schimbat? Când și cum s-a transformat Transnistria dintr-un aliat neoficial într-un pericol pentru integritatea teritorială a Ucrainei?
Evhen Magda: De la începutul războiului hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei în 2014 (din 24 februarie 2022 putem vorbi despre o invazie pe scară largă a Federației Ruse), Ucraina a început să fie mai atent la ce se întâmplă în Transnistria și chiar, împreună cu autoritățile de la Chișinău, a urmărit să asigure legitimarea activităţilor economice ale întreprinderilor din republica autoproclamată. Au fost întreprinse tentative de implementare a controlului vamal comun la granița dintre Ucraina și R. Moldova, dar încercările au fost lipsite de consecvență și completitudine. Sunt de acord că autoritățile de la Kiev au făcut multe greșeli față de Transnistria în ultimii 30 de ani, însă nici Chișinăul nu a fost întotdeauna consecvent. Nu cred că Transnistria reprezintă o amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei, dar această regiune poate deveni o trambulină pentru escaladarea tensiunilor în regiune.
Deschide.md: În ultima perioadă s-au produs o serie de provocări în regiunea transnistreană. Autoritățile rebele de la Tiraspol dau vina pe unele ”grupări teroriste” din Ucraina, fără să acuze direct Kievul. Cum reacționează Ucraina la aceste acuzații? Despre ce așa zise ”grupări teroriste” ar fi vorba?
Evhen Magda: Știți, astfel de acuzații poartă pecetea propagandei ruse și seamănă cu declarațiile autorităților de la Moscova despre ”detașamentele neo-naziste” care luptă împotriva armatei ruse în Ucraina. Intensificarea tensiunilor din Transnistria a fost provocată din exterior, iar poziţia Ucrainei nu a fost catalizatorul ei. În condițiile războiului împotriva Rusiei, nu are niciun sens din punct de vedere militar sau politic ca Ucraina să deschidă un ”al doilea front” chiar și împotriva unei entități nerecunoscute. I-aș sfătui pe cei care vorbesc despre amenințările teroriste din Ucraina să renunțe mai întâi la cetățenia ucraineană. Este bine cunoscut faptul că multe personalități publice de pe malul stâng al Nistrului, inclusiv domnul Krasnoselski, au pașapoarte ucrainene.
Deschide.md: Kievul a avertizat în repetate rânduri Chișinăul despre anumite ”mișcări” destabilizatoare în regiune, cum ar fi verificarea de către FSB-ul rus a pregătirii de luptă, tentative de mobilizare a populației, precum și despre pregătirea aerodromului de la Tiraspol pentru a primi aeronave ruse. Drept răspuns, Chișinăul a declarat că autoritățile ucrainene exagerează pericolul, anunțând că, în prezent, nu există un risc iminent de degradare a situației în regiune. Încearcă oare Kievul să creeze un pretext pentru a rezolva rapid problema transnistreană prin intervenție militară pe teritoriul R. Moldova sau Chișinăul este cel care încearcă să minimizeze aparențele pericolului pentru a nu semăna panică în rândul populației și a putea rezolva disensiunile în spatele ușilor închise?
Evhen Magda: Din câte știu, R. Moldova este un stat neutru, care până nu demult nu a acordat atenție consolidării propriei armate. Acest lucru a fost recunoscut și de președintele Maia Sandu. Știu că depozitele de muniție de la Cobasna, lângă granița cu Ucraina, reprezintă mai mult o mină de o putere uriașă decât o oportunitate de a completa rezervele de muniții ale artileriștilor sau ale lansatoarelor de rachete, muniția de acolo este prea veche. Sunt conștient că serviciile speciale ruse desfășoară de mult timp activități subversive pe teritoriul R. Moldova și au devenit deosebit de active după declanșarea invaziei din Ucraina. Sunt sigur că astăzi contează nu atât declarațiile publice, cât acțiunile reale, deoarece Kremlinul este foarte interesat de extinderea geografiei conflictului, însă Moscova nu este capabilă și nici pregătită să atragă NATO în război. Probabil, acestea sunt acțiunile politicienilor și ale serviciilor speciale care au instrumentele necesare.
Deschide.md: Săptămâna trecută, consilierul președintelui Ucrainei, Aleksei Arestovici, a declarat că Ucraina este gata să rezolve problema transnistreană ”cât ai pocni din degete”, însă doar dacă R. Moldova îi va cere ajutorul. Există posibilitatea ca armata ucraineană să înceapă o ”operațiune militară” pe teritoriul R. Moldova fără a primi în prealabil acceptul Chișinăului, sub pretextul necesității de a apăra securitatea națională?
Evhen Magda: Răspunsul meu este nu, nu este posibil. Ucraina nu își poate permite să devină un stat agresor nici măcar pentru a-și proteja propriile interese. Mai ales în raport cu R. Moldova prietenoasă și neutră. Un astfel de scenariu nu corespunde intereselor țărilor noastre. Ca să mă înțelegeți pe deplin, voi da următorul exemplu: se știe că trupele ruse au intrat în Ucraina de pe teritoriul Belarusului, avioanele rusești au decolat de acolo și rachete rusești au zburat către ținte din orașele ucrainene. Dar trupele ucrainene au ajuns la graniță și nu au mers mai departe, nici măcar un foc nu au tras asupra țintelor de pe teritoriul Belarusului.
Deschide.md: În cadrul aceluiași interviu, Aleksei Arestovici a mai declarat că R. Moldova ar putea să ceară ajutor militar și din partea României, întrucât oamenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt ”practic” același popor. O schimbare interesantă de retorică a Kievului, care anterior era un susținător al ”moldovenismului” dintre Prut și Nistru, din motivul unei ”frici” invocate în trecut de experți precum că, dacă se va produce reunirea neamului român, Bucureștiul ar putea să aibă din nou pretenții asupra teritoriilor istorice române aflate în prezent în componența Ucrainei. Arestovici și-a exprimat atunci părerea personală cu privire la sorgintea română a oamenilor dintre Nistru și Prut, sau aceasta este poziția oficială a Kievului?
Evhen Magda: La sfârșitul lunii decembrie 2021, președintele Volodimir Zelenski a emis un decret conform căruia șeful statului, premierul și ministrul Afacerilor Externe pot comenta OFICIAL politica externă a Ucrainei. Nu am auzit ca această decizie să fi fost anulată. Se pare că domnul Arestovici s-a pierdut un pic în fluxul furtunos de informații și a decis să găsească cea mai simplă soluție pentru el. Totuși, aceasta este părerea lui personală, nimic mai mult.
Deschide.md: Să ne întoarcem la Transnistria. În cazul în care trupele din regiune, oricât de nepregătite ar fi ele la moment, sunt totuși împinse să deschidă un nou front de invazie rusă în Ucraina, cât de pregătit este Kievul să retragă trupe din est pentru a opri înaintarea lor spre Odesa? Sau poate au fost deja dislocați militari în zonă pentru a fi pregătiți să respingă un atac în orice moment.
Evhen Magda: Ar fi naiv să ne așteptăm ca, după 10 săptămâni de război, Statul Major al Ucrainei să nu fi calculat evoluția posibilă a evenimentelor. Militarii noștri s-au dovedit a fi cel puțin buni tacticieni care evaluează situația la rece. Permiteți-mi să vă reamintesc că la 1 martie 2022, în fruntea Administrației Militare Regionale Odesa a fost numit colonelul Maxim Marcenko, fostul comandant al brigăzii 28. Cred că atât el, cât și comandamentul militar al Ucrainei au o viziune clară cu privire la amenințările care pot veni de pe teritoriul Transnistriei la adresa Ucrainei.
Deschide.md: Experții ucraineni au vorbit despre situația precară în care se află trupele din regiunea separatistă. Aici vorbim despre faptul că sunt prost pregătiți, nemotivați, slab înarmați și prea puțini la număr pentru a reprezenta un pericol real pentru Ucraina. Sunteți de acord cu aceste păreri sau considerați că autoritățile de la Kiev trebuie să fie vigilente și să se pregătească de ce e mai rău?
Evhen Magda: La începutul lunii februarie 2022, eu și colegii mei am prezentat la Chișinău studiul ”Supraviețuind lângă imperiu”. Secțiunea pe care am scris-o a fost dedicată tehnologiilor hibride pe care Kremlinul le folosește pentru a-și influența adversarii. Printre acestea, un loc aparte îl ocupă deumanizarea inamicului, consecințele acesteia fiind văzute de întreaga lume în Bucea și Irpin, unde invadatorii ruși au comis crime de război.
Nu știu dacă în Transnistria li s-a spus militarilor despre ”ucrainenii răi”, dar știu că deținerea mai multor pașapoarte de către localnici nu este ceva neobișnuit. Pentru care dintre ”patriile” lor vor lupta? Nu întâmplător propagandiștii ruși folosesc termenul de ”Armata a 14-a”, deși există doar câteva mii de soldați ruși și transnistreni, care cu siguranță nu au primit echipament militar nou de mai bine de 20 de ani. Așadar, consider ca scenariul realist de destabilizare a situației din R. Moldova, unde prețurile la gaze pentru populație au crescut semnificativ în toamnă, iar în urmă cu două săptămâni Panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă pentru uz public. Apropo, acesta este un simbol absolut artificial al victoriei asupra nazismului, celebrarea căreia nu este interzisă nicăieri în Europa, ci doar în Rusia se încearcă să facă din această zi un instrument politic.
Deschide.md: Chiar dacă vorbim despre proasta pregătire a trupelor din regiunea transnistreană, dacă acestea ar decide să treacă Nistrul și să atace R. Moldova, Chișinăul ar avea mari probleme, în contextul micuței și slab înarmatei armate moldovenești. Ar fi oare Kievul gata să intervină militar de partea Chișinăului în contextul în care pe teritoriul R. Moldova se află în prezent aproximativ 100 de mii de refugiați ucraineni care ar avea nevoie de apărare?
Evhen Magda: Ucraina este recunoscătoare R. Moldova, care a reușit să primească sute de mii de concetățeni de-ai noștri care și-au găsit refugiu în urma războiului. Dimensiunea redusă a armatei moldovenești nu o privează de posibilitatea de a-și proteja cetățenii și cetățenii Ucrainei. Din câte știu, R. Moldova nu are acorduri de asistență militară cu vecinii săi – România și Ucraina. Mingea, în cazul unei escaladări militare, se află în terenul Maiei Sandu, cred că acest lucru este evident.
Deschide.md: Cum credeți, ce planuri are Rusia pentru regiunea transnistreană? Din ultimele evoluții înțelegem că Tiraspolul nu mai este atât de ”ascultător” față de Moscova, în contextul în care Gușan, cel care controlează de facto regiunea separatistă, are mai multe relații economice chiar cu Ucraina, dar și cu R. Moldova și UE, decât cu Federația Rusă. Adăugăm la asta imposibilitatea Rusiei de a ajunge în această enclavă, cel puțin până nu va crea un coridor terestru până acolo, fapt care, înțelegem cu toții, este foarte complicat, dacă nu imposibil de realizat acum de către armata rusă. Ce vrea să facă Moscova cu regiunea transnistreană, cum vrea să o folosească? Care ar fi planurile sale ulterioare? Vedeți posibilitatea de recunoaștere a ”independenței” Republicii Moldovenești Nistrene după scenariul DNR/LNR? Ce ar însemna asta pentru R. Moldova și Ucraina?
Evhen Magda: Nerecunoscuta Republică Moldovenească Nistreană se învecinează doar cu Ucraina și R. Moldova, din care face și parte. În martie 2022, APCE a recunoscut ocuparea acestui teritoriu de către Rusia și a cerut eliberarea sa. Când spun asta, am în vedere că posibilitățile Rusiei de a folosi Transnistria sunt departe de a fi nelimitate, iar pierderea crucișatorului Moskva în Marea Neagră le micșorează și mai tare. Transnistria este mai probabil să fie folosită pentru activități de spionaj sau pentru operațiuni informațional-psihologice (cum a făcut Kremlinul anterior timp de mai mulți ani). Recunoașterea de către Rusia a ”independenței” regiunii separatiste ar însemna o escaladare, dar pentru asta ar fi nevoie de cel puțin o solicitare formală în acest sens din partea ”Consiliului Suprem”. Până când, nu există o astfel de cerere. Așadar, să pornim de la faptul că Rusia folosește metode hibride de influență, neavând posibilitatea unei intervenții militare directe. Deși, sincer vorbind, este greu de prezis comportamentul lui Putin, care scuipă nu doar pe normele dreptului internațional, ci și pe bunul simț.
Deschide.md: În ultima perioadă, tot mai mulți oficiali de la Kiev au criticat voalat sau deschis Chișinăul ”că nu ar face îndeajuns” în contextul invaziei ruse. Declarațiile lor indică faptul că Ucraina este nemulțumită că R. Moldova încearcă să folosească războiul pentru a urca în același ”vagon” cu Ucraina spre UE fără a-și asuma riscuri, adică fără a impune sancțiuni Rusiei și a lua ”acțiuni mai hotărâte”. Asta deși R. Moldova a oferit acoperiș deasupra capului pentru 100 de mii de refugiați ucraineni. În contextul capacităților mici ale Chișinăului, ce, în viziunea Kievului, ar trebui să facă R. Moldova?
Evhen Magda: Sincer, Kievul a fost surprins de faptul că R. Moldova și Georgia, care fac parte alături de Ucraina din trioul Parteneriatului Estic, nu au susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, dar au depus o cerere de aderare la UE după Ucraina. Această mișcare bagă în ceață motivul pentru care Ucraina a accelerat pe drumul integrării europene. Acesta este eroismul apărătorilor noștri și pierderile grave ale Ucrainei cauzate de agresiunea rusă. Cred că are sens ca R. Moldova în această situație să facă gesturi publice care să confirme existența unei poziții comune cu Ucraina. Înțelegeți și singuri că războiul schimbă percepția față de lumea înconjurătoare și o colorează în alb și negru, uneori nu este suficient timp pentru a căuta diferite nuanțe politice în el. În orice caz, ambele țări trebuie să se angajeze mai activ în dialog la nivel politic și de experți, pentru a crește nivelul de conștientizare a ceea ce se întâmplă. Mi se pare importantă în această chestiune vizita în Ucraina a parlamentarilor moldoveni Igor Grosu și Lilian Carp, care au văzut cu ochii lor ce s-a întâmplat în teritoriile ocupate temporar.
