Islanda a respins reluarea negocierilor pentru aderarea la UE: majoritatea a votat împotrivă
Locuitorii Islandei au votat împotriva propunerii guvernului de a relua negocierile privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Rezultatele referendumului arată că 52,8% dintre alegători s-au pronunțat împotrivă, în timp ce 47,2% au susținut continuarea procesului de negociere.
Despre aceasta informează reuters.com.
Prezența la urne a fost de 82,5%, ceea ce indică un interes ridicat al societății față de viitorul relațiilor Islandei cu UE.
Pescuitul a fost unul dintre principalele argumente
Unul dintre factorii care au influențat decisiv rezultatul votului a fost preocuparea privind viitorul industriei pescuitului.
Pescuitul rămâne unul dintre sectoarele importante ale economiei islandeze. Acesta generează aproximativ 15% din PIB, luând în calcul contribuția directă și indirectă, și aproximativ 40% din veniturile din exporturi.
Oponenții aderării s-au temut că statutul de membru al UE ar putea limita controlul Islandei asupra propriilor ape teritoriale și ar putea influența sistemul de distribuire a cotelor de pescuit.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdóttir, a declarat că Bruxellesul nu va putea rezolva problemele economice ale țării și că gestionarea resurselor piscicole trebuie să rămână în mâinile islandezilor.
Guvernul spera la relații mai strânse cu UE
Prim-ministrul Islandei, Kristrún Frostadóttir, prezentase anterior reluarea negocierilor cu UE drept o oportunitate de consolidare a poziției țării în fața riscurilor comerciale și a concurenței tot mai mari din regiunea arctică.
După respingerea inițiativei, șefa guvernului a declarat că Islanda se va concentra pe dezvoltarea relațiilor deja existente cu Uniunea Europeană în cadrul Spațiului Economic European (SEE).
„Marea lecție pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul privind SEE”, a declarat Frostadóttir.
La rândul său, Comisia Europeană a declarat că respectă decizia alegătorilor islandezi și a subliniat că Islanda rămâne un partener apropiat al UE.
Economia și costul vieții au influențat, de asemenea, alegerea
Dezbaterile privind aderarea au avut loc pe fondul unor probleme economice persistente. Islanda s-a confruntat cu inflație ridicată și rate mari ale dobânzilor.
Susținătorii aderării au argumentat că statutul de membru al UE și o eventuală trecere la euro ar putea îmbunătăți condițiile economice. În prezent, rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale a Islandei este de aproximativ 8%, în timp ce rata Băncii Centrale Europene este semnificativ mai scăzută.
Oponenții integrării europene consideră însă că principalele probleme economice ale țării trebuie soluționate în interiorul Islandei.
Argumentul securității nu a schimbat rezultatul
Aderarea la UE a fost analizată și prin prisma securității și a situației din Arctica.
Islanda este membră a NATO, însă nu dispune de o armată permanentă proprie. Pe fondul dezbaterilor privind viitorul implicării Statelor Unite în securitatea europeană, susținătorii aderării considerau că apartenența la UE ar putea reprezenta un factor suplimentar de protecție.
Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, pentru majoritatea cetățenilor nu a existat o necesitate economică sau politico-militară suficient de puternică pentru a schimba actualul model de relații cu UE.
O lovitură pentru Bruxelles
Rezultatul referendumului reprezintă un eșec important pentru susținătorii extinderii UE. La Bruxelles se spera anterior că o eventuală decizie a Islandei de a reveni la negocieri ar contribui la consolidarea sprijinului pentru extinderea Uniunii Europene și la întărirea poziției blocului în regiunea arctică.
Un diplomat european a calificat rezultatul drept un „eșec evident pentru Bruxelles”, subliniind că problemele legate de pescuit și dorința Islandei de a-și păstra independența în procesul decizional au fost printre factorii decisivi.
Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009, pe fondul crizei financiare. În 2013, însă, noul guvern, eurosceptic, a suspendat negocierile.
Actualul referendum confirmă din nou că o parte semnificativă a societății islandeze preferă să mențină relații strânse cu UE fără a deveni membră cu drepturi depline.
