În Ucraina, pacea nu-și găsește nicio portiță prin care să se strecoare. Ambele tabere mențin poziții inflexibile.
„Negocierile pentru pace în Ucraina vor fi posibile doar dacă discuțiile vor viza stabilirea unei noi ordini mondiale fără dominaţie americană”, a spus, vineri, la Ankara, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, transmite sursa.
Ucrainenii sunt și ei de neclintit în ceea ce privește hotărârea de a recupera peninsula Crimeea. Pe de altă parte, solul noroios amână deocamdată lansarea contraofensivei ucrainene.
Armata Ucrainei va fi la granița Crimeei în cinci sau șapte luni. Asta dacă îi dăm crezare lui Mihail Podoliak, principalul consilier al preşedintelui Zelenski.
Marea miză pentru recucerirea Crimeei
Și, odată ajunși acolo, ucrainenii le vor da rușilor de ales dacă pleacă voluntar sau dau piept cu trupele Ucrainei. Altfel spus, recuperarea peninsulei rămâne un obiectiv neclintit al Kievului. Cel puțin, la nivel retoric. Pentru a minimaliza pierderile militare ucrainene, amenințările la adresa civililor și distrugerea infrastructurii civile, Ucraina este dispusă să dea Rusiei șansa de a decide cum părăsește Crimeea. Este dezvăluirea, făcută pentru revista Politico, de Tamila Tasheva, cel mai înalt reprezentant al președintelui Vladimir Zelenski pentru Crimeea.
Pe de altă parte, din Turcia, unde a mers să discute despre prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene, ministrul rus de Externe a reiterat o poziție la fel de intransigentă.
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: „Suntem gata să negociem pentru a rezolva conflictul din Ucraina, ținând cont de realitățile actuale de pe teren și ținând seama de interesele și îngrijorările legitime ale Federației Ruse, mai ales în materie de securitate”.
Unii dintre aliaţii occidentali ai Ucrainei se tem însă că Vladimir Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice pentru a apăra peninsula, al cărei statut nu este negociabil pentru Kremlin.
Dincolo de speculații și declarații de propagandă, o comparație între imagini din satelit surprinse în februarie și acum asupra bazelor militare din Crimeea scoate la iveală manevre ale trupelor rusești. Un depozit militar al armatei ruse, unde erau garate numeroase vehicule, blindate și elemente de tehnică militară, apare în prezent semnificativ golit.
O posibilă explicație este redirecționarea blindatelor și a tunurilor către alte zone, pentru a întări unele poziții rusești în perspectiva iminentei contraofensive ucrainene.
O altă ipoteză este că mutarea echipamentelor ar fi semnul unei retrageri tactice, astfel să nu fie prinse într-un eventual avans rapid al trupelor ucrainene, care au început să folosească pe front și transportoarele blindate Stryker, trimise de americani.
Pierderi uriașe în rândul mercenarilor Wagner
Între timp însă, rușii ar fi cucerit malul vestic al râului Bahmutka și înaintează către centrul orașului, anunță Ministerul britanic al Apărării. Oficialii de la Londra atrag atenția că acest avans pune în primejdie reală ruta-cheie de aprovizionare pe la vest de oraş.
Cu alte reușite, rușii nu se pot totuși lăuda.
Unele imagini publicate de o agenție de știri de la Moscova arată soldați ai Armatei 1 de Tancuri în timpul unui asalt în câmp deschis, asupra unor poziții ucrainene fortificate. Blindatele lipsesc, iar pierderile rușilor sunt mari.
Potrivit organizației „Rusia după Gratii”, care monitorizează recruții Wagner, din aproximativ 50.000 de voluntari Wagner, în jur de 40.000 sunt morți sau dispăruți în Ucraina. Prigojin a ținut un discurs cinic în fața unui cimitir din vestul Rusiei.
Evgheni Prigojin, șeful unității Wagner: „Soldații Wagner sunt înmormântați aici în continuare. În acest moment, nu sunt probleme. Avem de gând să aducem îmbunătățiri și să transformăm acest cimitir într-un memorial, pentru generațiile viitoare. Oamenii trebuie să înțeleagă că, în război, unii luptători părăsesc… părăsesc această viață”.
În sfârșit, Financial Times scrie despre discuții intense în cadrul NATO despre ce anume ar putea fi oferit Ucrainei la summitul Alianței de la Vilnius, în iulie. Potrivit sursei citate, SUA, Germania și Ungaria se opun încercărilor Poloniei și statelor baltice de a oferi Kievului o „foaie de parcurs” pentru aderarea la NATO.
Invitat la summit, Vladimir Zelenski a dat de înțeles că se va duce doar dacă țara sa va primi garanții de securitate postbelică sau o colaborare mai strânsă cu Alianța.
Washingtonul este îngrijorat că aprofundarea legăturilor Kievului cu alianța în toiul războiului ar putea juca în favoarea narațiunii lui Putin privind un conflict Rusia-NATO și ar duce la escaladarea conflictului.
