Liderii Uniunii Europene vor discuta despre securitatea infrastructurilor critice ale UE, cu prilejul summitului lor informal de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după avarierea gazoductelor Nord Stream, pe care oficiali europeni au descris-o drept un sabotaj. Totul va avea loc la Praga, capitala Cehiei, în ziua de vineri, 7 octombrie curent, transmite sursa.
„Sabotarea gazoductelor Nord Stream este o ameninţare la adresa UE. Suntem hotărâţi să garantăm securitatea infrastructurii noastre critice. Liderii vor aborda această problemă la viitorul summit la Praga”, a scris pe Twitter Charles Michel, după o întâlnire cu premierul danez Mette Frederiksen.
Scurgerea de la gazoductul Nord Stream din Marea Baltică pare că s-ar fi oprit, potrivit agenției pentru energie a Danemarcei. Agenția a scris pe Twitter sâmbătă că a fost informată de compania ce operează gazoductul Nord Stream 2 că presiunea din conducta care leagă Rusia de Germania pare să se fi stabilizat.
„Aceasta arată că scurgerea de gaz din conductă s-a oprit”, spune agenția. Ulrich Lissek, purtătoare de cuvânt din cadrul operatorului, spune că evoluția înseamnă „că fie conducta este complet goală ori presiunea gazului și a apei din afară au ajuns la un echilibru”.
Echipă comună de anchetă
Germania-Danemarca-Suedia Germania va forma o echipă comună cu Danemarca şi Suedia pentru a ancheta scurgerile, a anunţat sâmbătă ministrul de interne Nancy Faeser. Nancy Faeser a declarat pentru Bild am Sonntag că a convenit cu omologii săi danez şi suedez că munca de anchetă va fi desfăşurată „de o echipă comună în cadrul legislaţiei Uniunii Europene”, echipă formată din reprezentanţi ai celor trei ţări.
„Toate indiciile arată spre un act de sabotaj împotriva gazoductelor Nord Stream”, a afirmat ea. Echipa va face apel la expertiza „marinei, poliţiei şi serviciilor de informaţii”.
Ministrul a mai spus că forţele de securitate supraveghează cu „o vigilenţă sporită” infrastructurile energetice ale Germaniei, fără a avea însă „informaţii concrete despre ameninţări care ar viza situri germane”.
Vineri, ministrul de interne a declarat pentru Sueddeutsche Zeitung că poliţia germană patrulează în Marea Nordului şi în Marea Baltică cu „toate forţele disponibile”, în cooperare cu ţările vecine, după exploziile care au avariat gazoductele submarine Nord Stream. Originea exploziilor nu este cunoscută deocamdată. Gazoductele Nord Stream 1 (oprit de la sfârşitul lui august) şi 2 (neintrat în funcţiune) erau instalaţii strategice pentru livrarea directă de gaz rusesc spre Germania.
Este cea mai mare eliberare de metan dăunător climei din istoria înregistrărilor
Fisurile de la sistemul gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică au dus la probabil cea mai mare eliberare de metan dăunător climei din istoricul înregistrărilor, a transmis Programul pentru Mediu al ONU.
Un nor imens de metan foarte concentrat, un gaz cu efect de seră mult mai potent însă care dispare mai repede decât dioxidul de carbon, a fost detectat la o analiză a imaginilor din satelit din această săptămână, făcută de cercetători asociați ai Observatorului Internațional al Emisiilor de Metan (parte a Programului ONU pentru Mediu).
„Acesta este un lucru foarte rău, cel mai probabil cel mai mare eveniment de emisii detectat vreodată”, a declarat, pentru Reuters, Manfredi Caltagirone, șeful Observatorului. „Asta nu este de ajutor într-un moment în care avem o nevoie absolută de a reduce emisiile”.
Cercetătorii de la GHGSat, care folosesc sateliți pentru a monitoriza emisiile de metan, au estimat că rata scurgerii de la unul dintre cele patru puncte de fisură era de 22.920 de kilograme pe oră. Acesta este echivalentul arderii a aproximativ 285.700 de kilograme de cărbune la fiecare oră, spune, într-un comunicat, GHGSat.
„Această cantitate este foarte mare, în special luând în considerare că este la patru zile după fisura inițială”, a spus compania.
Cantitatea totală de metan care se scurge din sistemul de conducte operat de Gazprom ar putea fi mai mare decât o scurgere majoră care s-a petrecut în decembrie la câmpuri petrogaziere offshore din apele Golfului Mexicului, care a eliberat aproape 100 de tone de metan pe oră, spune Catagirone.
Scurgerea din Golful Mexicului, de asemenea vizibilă din spațiu, în cele din urmă a eliberat aproape 40.000 de tone de metan în 17 zile, potrivit unui studiu condus de Universitatea Polithenică din Valencia și publicat în jurnalul Environmental Science & Technology Letters. Acesta este echivalentul arderii a aproximativ 499 de miliarde de kilograme de cărbune, potrivit Calculatorului de Echivalare a Gazelor cu Efect de seră a Agenției americane pentru Protecția Mediului.
Tehnologia satelitară îmbunătățită a sporit rapid abilitatea oamenilor de știință de a găsi și analiza emisiile de gaze cu efect de seră în ultimii ani, ceva ce unele guverne speră că va ajuta companiile să depisteze și să prevină emisiile de metan. Scurgerile majore care au apărut brusc la gazoductele Nord Stream ce leagă Rusia de Europa au generat multe teorii, însă puține răspunsuri clare despre cine sau ce a provocat pagubele.
Atât Rusia cât și UE au sugerat că fisurile au fost provocate de sabotori. Europa și SUA au lansat sancțiuni împotriva Moscovei ca răspuns la invazia din Ucraina, ceea ce a dus la mai multe îngrijorări că Kremlinul va căuta să priveze Europa de stocurile cruciale de energie la iarnă. Caltagirone a spus că, oricare ar fi cauza, pagubele la gazoduct duc la o problemă dincolo de securitatea energetică.
„Acesta este cel mai risipitor mod de a genera emisii”, a precizat acesta.
