Lukașenko a primit o „armă automată belarusă” fabricată cu ajutorul echipamentelor iraniene
Alexandr Lukașenko a primit în timpul vizitei la întreprinderea belarusă „Kidma Tek” un automat VSK-100B, prezentat de autorități drept o dezvoltare 100% autohtonă. Însă în spatele acestei declarații se află o situație mai complexă, legată de sancțiuni și de cooperarea cu Iranul.
Despre aceasta informează radiosvoboda.org.
Automatul este prezentat drept o producție integral belarusă
În timpul vizitei la întreprinderea din regiunea Minsk, Lukașenko a primit în dar un VSK-100B. Serviciul său de presă a declarat că arma este „100% autohtonă”. Un alt exemplar urmează să fie fabricat pentru muzeul de la Palatul Independenței, la indicația președintelui.
Autoritățile belaruse au anunțat anterior că VSK-100 urmează să intre în producție de serie. Automatul folosește muniție de calibrul 7,62×39 mm și un încărcător cu 30 de cartușe. Dezvoltarea armei a fost prezentată pentru prima dată în 2019, iar în 2020 au fost anunțate finalizarea testelor.
Cu toate acestea, arma nu a ajuns mult timp la o producție de masă.
De ce a apărut Iranul în această poveste
Potrivit reprezentanților grupării foștilor membri ai structurilor de forță belaruse BelPol, producția VSK-100 s-a confruntat cu probleme serioase după introducerea sancțiunilor împotriva companiei „Kidma Tek”.
Întreprinderea a pierdut accesul la echipamente occidentale de înaltă precizie necesare, printre altele, pentru fabricarea țevilor.
Potrivit reprezentantului BelPol, Vladimir Jigar, partea belarusă a încercat inițial să procure echipamentele necesare din Austria. După refuz, autoritățile s-au adresat concernului rus „Kalașnikov”, însă nici acolo problema nu a putut fi soluționată rapid.
Ulterior, Minsk și-a intensificat contactele cu Iranul.
Potrivit lui Jigar, echipamentele pentru producția țevilor ar fi fost achiziționate de la compania iraniană Defense Industries Organization. Livrările ar fi fost organizate prin intermediul structurii belaruse „Belspetsvneshtekhnika”.
Astfel, în pofida declarațiilor privind localizarea integrală a producției, o parte a lanțului de producție al VSK-100 s-ar fi bazat pe echipamente iraniene.
Cine produce VSK-100
Producătorul automatului este considerat „Kidma Tek”, întreprindere asociată complexului militar-industrial belarus.
Compania nu se ocupă doar de producția de arme de calibru mic. Activitatea sa include și fabricarea de muniții, repararea rachetelor pentru aviație și modernizarea complexelor antitanc sovietice.
Potrivit BelPol, participațiile în capitalul companiei sunt deținute de compania de stat belarusă „Belspetsvneshtekhnika”, compania letonă Electrooptic și compania emirateză Sohra Overseas FZE.
Aceasta din urmă este asociată cu compania Timak General Trading și cu omul de afaceri belarus Aleksandr Zaițev, considerat apropiat de Lukașenko.
Experții pun la îndoială caracterul inovator al armei
Reprezentantul BelPol consideră că VSK-100 nu reprezintă un sistem fundamental nou, ci mai degrabă o versiune modernizată a automatului Kalașnikov, cu elemente optice și componente modificate.
Potrivit evaluării sale, o parte semnificativă a producției „Kidma Tek” este destinată exportului. Printre piețele potențiale sunt menționate Rusia, Iran, Uzbekistan și țări din Africa.
Un alt interlocutor, fost militar dintr-o țară a UE, a evaluat de asemenea critic construcția automatului. El a atras atenția în special asupra greutății de 4,3 kilograme fără încărcător, considerată mare în comparație cu modelele clasice AK.
În opinia sa, unele elemente ale VSK-100 par să reprezinte adăugarea unor componente moderne la designul de bază al Kalașnikovului, mai degrabă decât rezultatul unei dezvoltări complet noi.
Un automat „belarus” cu o componentă iraniană
Astfel, cadoul primit de Lukașenko a devenit mai mult decât o demonstrație a unei noi arme belaruse. Istoria VSK-100 arată cum sancțiunile au determinat sectorul militar-industrial belarus să caute surse alternative de echipamente, inclusiv în Iran.
În același timp, declarațiile Minskului privind „producția 100% autohtonă” nu înseamnă neapărat că întregul lanț de producție este independent: tehnologia și echipamentele utilizate pentru fabricarea unor componente esențiale pot avea origine străină.
