Federația Rusă continuă să exercite presiune atât militară, cât și informațională asupra Ucrainei, utilizând manipulare, propagandă și acțiuni de escaladare pentru a-și atinge obiectivele strategice. Unul dintre obiectivele cheie ale Kremlinului este de a forța Ucraina să pună capăt războiului în condiții nefavorabile, subminând sprijinul internațional, ofensivele militare și șantajul economic. Acest articol analizează principalele direcții ale manipulării rusești și potențialele lor consecințe.
Rusia inițiază noi operațiuni ofensive în zone critice (Zaporojie, Harkov, Sumi și Vostochny), încercând să rupă paritatea strategică. Și toate acestea pe fundalul, în opinia președintelui american Donald Trump, „dorinței Rusiei” de a stabili pacea. În schimb, Kremlinul mizează pe atacuri masive pentru a ajuta la schimbarea pozițiilor de negociere și pentru a dicta termeni de pace Ucrainei dintr-o poziție de forță.
Cu toate acestea, operațiunile ofensive rusești fără un avantaj semnificativ în resurse duc la uzură. Exemplele lui Bakhmut și Avdiivka demonstrează că nici măcar pierderile masive nu asigură succesul strategic.
În plus, armata ucraineană se adaptează la schimbările din prima linie prin introducerea rezervelor mobile de apărare profund eșalonate.
Merită să ne amintim că tacticile „conflictelor înghețate” nu mai sunt eficiente, deoarece armata ucraineană a demonstrat capacitatea de a distruge aceste scenarii.
În paralel cu încercarea de „presiune” pe front, Rusia folosește atacurile informaționale pentru a convinge lumea că sprijinul pentru Ucraina slăbește. Unul dintre pretextele cheie pentru manipularea informațiilor este afirmația: „SUA și Rusia decid soarta Ucrainei”. Cu toate acestea, Ucraina își păstrează dreptul suveran de a-și determina propria politică, iar Occidentul continuă să ofere asistență fără presiune de ultimatum.
Narațiunile Kremlinului despre necesitatea concesiunilor teritoriale pentru a obține pacea sunt manipulative. De fapt, concesiile nu numai că nu garantează stabilitatea, dar pot provoca agresiuni suplimentare, așa cum sa întâmplat după acordurile de la Minsk din 2014-2015.
Rusia atacă activ infrastructura energetică a Ucrainei pentru a crea o criză umanitară. Cu toate acestea, partea ucraineană dă dovadă de rezistență tehnologică, reface rapid instalațiile deteriorate și utilizează noi metode de protecție, inclusiv sisteme moderne de apărare aeriană și hub-uri mobile de energie.
Securitatea energetică rămâne unul dintre factorii cheie pentru sustenabilitatea Ucrainei. Atacurile anterioare de iarnă ale Rusiei nu au reușit să-și atingă obiectivele propuse, iar Ucraina continuă să dezvolte rute alternative de alimentare cu energie.
Acum Rusia este gata să abandoneze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar Kievul a avertizat imediat că, dacă acest lucru este încălcat, armata ucraineană va răspunde pentru fiecare atac al Federației Ruse.
De asemenea, Kremlinul încearcă să folosească schimbările din peisajul politic din SUA și Europa pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. Manipulările asupra mobilizării, încercările de a crea diviziuni interne și indicii la „oboseala vestică” fac parte din marea strategie a Moscovei. Cu toate acestea, acțiunile reale ale Washingtonului și Bruxelles-ului demonstrează că sprijinul pentru Ucraina continuă. De exemplu, aprobarea recentă de către UE a unui nou pachet financiar de 3,5 miliarde EUR și livrarea de arme avansate de către SUA demonstrează sprijinul pe termen lung.
În același timp, după conversația telefonică dintre Putin și Trump, mass-media rusă încearcă să prezinte schimbul de prizonieri ca o concesie Ucrainei sau un „gest prietenesc” din partea Kremlinului. De fapt, acesta este un proces atent planificat între ambele părți, care face parte din strategia militară și umanitară a Ucrainei. În plus, operațiunile pe teritoriul Federației Ruse, în special în regiunea Kursk, demonstrează că nu există o „încercuire” a forțelor ucrainene.
În ciuda încercărilor Kremlinului de a face Ucraina dependentă de permisele rusești în Marea Neagră, Ucraina a distrus mitul dominației ruse prin restabilirea cu succes a rutelor de export. Moscova încearcă, de asemenea, să legitimeze controlul asupra NPP Zaporizhzhya punând presiune asupra AIEA, dar comunitatea internațională se opune activ acestor planuri.
Manipularea rusă și presiunea militară vizează schimbarea raportului de putere în războiul împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, eficacitatea lor rămâne limitată de rezistența armatei ucrainene, de progresele tehnologice și de sprijinul internațional. Kremlinul continuă să folosească presiunea politică și informațională, dar Ucraina și partenerii săi și-au dovedit deja capacitatea de a face față acestor provocări.
Nicio concesiune din partea Ucrainei nu va garanta pacea, ci doar va deschide calea unei noi escalade. Obiectivul strategic rămâne slăbirea maximă a potențialului militar al Federației Ruse și întărirea în continuare a capacităților de apărare ucrainene.
