Pe 25 iunie, Moldova începe negocierile de aderare la UE. NM spune cum decurg de obicei negocierile și ce se va întâmpla în continuare?
Ce se va întâmpla astăzi?
Pe 25 iunie, la Luxemburg este așteptată să aibă loc o Conferință interguvernamentală, care marchează începutul oficial al negocierilor Moldovei privind aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este o întâlnire a reprezentanților tuturor statelor membre UE și a țării candidate la aderare.
O parte importantă a Conferinței interguvernamentale este prezentarea „cadrului de negociere”. „Cadru de negociere” este un document care definește scopurile negocierilor, principiile introducerii lor, etapele, condițiile etc. Cadrul de negociere este elaborat de Comisia Europeană și adoptat de Consiliul UE. Ele sunt anunțate în cadrul Reuniunii Interguvernamentale și ulterior prezentate public.
Negocieri
Negocierile privind aderarea la UE se desfășoară pe 33 de capitole ale legislației europene. În mod convențional, ele pot fi împărțite în șase blocuri tematice: baze; piata interna; relații Externe; concurența și creșterea favorabilă incluziunii; ecologie, transport și energie; resurse; Agricultură; coeziunea politică. Elementele de bază sunt blocul de capitole care deschid și închide negocierile. Acest bloc include sistemul judiciar și fundamentele dreptului; justiție, libertate și securitate; achizițiile guvernamentale; statistici; control financiar. Este de remarcat faptul că niciunul dintre capitolele deschise ale negocierilor nu poate fi închis până când capitolele „sistem judiciar și drepturi fundamentale” și „justiție, libertate și securitate” nu sunt închise.
Capitolele legislației UE acoperă multe domenii. De exemplu, există capitole despre calitatea alimentelor și pescuit. NM a scris aici despre cerințe neobișnuite ale UE.
Durata negocierilor
Nimeni nu știe cât pot dura negocierile. Autoritățile moldovenești fac planuri ambițioase ca Moldova să adere la UE până în 2030. Fiecare țară membră a UE a avut propria sa istorie de negocieri, cu propriile capcane și succese.
De exemplu, Croația (cel mai tânăr membru UE) a avut nevoie de opt ani pentru a negocia. În același timp, Croația a avut o dispută teritorială nerezolvată cu Slovenia. Din această cauză, procesul de negociere a fost amânat cu 10 luni. Disputa a fost rezolvată prin mediere internațională.
Cele trei țări post-sovietice care au aderat la UE – Lituania, Letonia și Estonia – au negociat timp de patru ani, din februarie 2000 până în mai 2004.
România a durat șapte ani. România a parcurs întregul traseu împreună cu Bulgaria. Moldova începe negocierile împreună cu Ucraina, dar asta nu înseamnă că țările vor finaliza aceste negocieri și împreună.
Suedia a reușit să negocieze aderarea în termen de un an, din iunie 1994 până în ianuarie 1995.
Dar Serbia negociază din 2014, adică de zece ani. Dar nu trebuie să uităm de situația din jurul Kosovo (un stat parțial recunoscut, Serbia o consideră partea sa, Moldova nu recunoaște Kosovo). Muntenegru negociază aderarea la UE din 2012.
(Ir)reversibilitate
Demararea negocierilor și implementarea lor nu înseamnă că procesul nu se poate opri. Cel mai frapant exemplu este Turcia. Istanbulul a început negocierile pentru aderarea la UE în 2005, iar în 2015, președintele țării, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Turcia nu mai este interesată de integrarea europeană. Negocierile sunt acum înghețate.
Elveția a solicitat aderarea la UE în 1992, dar ulterior s-a retras din cauza rezultatelor unui referendum intern – majoritatea rezidenților țării s-au opus aderării. Același lucru s-a întâmplat și cu Islanda.
Cel mai recent exemplu de „întorsătură geopolitică” este Georgia. Georgia a solicitat aderarea la UE în același timp cu Moldova. Ucraina, Moldova și Georgia au constituit „trioul asociat”. Cu toate acestea, Georgia nu a primit statutul de țară candidată. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a amenințat chiar Tbilisi că va închide ușile europene dacă guvernul țării va continua reformele antieuropene (un exemplu de astfel de reformă este legea agenților străini adoptată în Georgia și care a provocat un val de proteste în țara)
Cine va plăti pentru reforme?
O altă întrebare este că pentru negocieri de succes este necesară realizarea unor reforme, uneori costisitoare. UE ajută țările candidate să implementeze aceste reforme, oferind acces la fonduri speciale. Moldova nu a primit încă acest acces. Ambasadorul UE în Moldova, Janis Mazeiks, a declarat anul trecut că acest acces nu este încă disponibil, dar există suficient sprijin financiar. Apoi a clarificat că nu poate spune încă când se vor deschide aceste fonduri pentru Moldova.
În toamna lui 2023, europarlamentarul Corina Crețu a spus că odată cu începerea negocierilor se va deschide și accesul la fonduri. Totodată, un alt europarlamentar Victor Negrescu a cerut începerea negocierilor cu Republica Moldova privind aderarea la UE și asigurarea accesului la fonduri pentru aderarea preliminară.
Ce se întâmplă după încheierea negocierilor?
În fiecare an, Comisia Europeană oferă un aviz cu privire la progresul fiecărei țări în procesul de negociere. După raportul pozitiv final al Comisiei Europene, Consiliul UE decide cu privire la aderarea țării la UE. Și se semnează un acord de aderare cu țara. Dar după aceasta, țara nu devine încă membră, ci doar o „țară în curs de aderare”. Acest statut presupune anumite puteri și drepturi, dar nu toate.
O țară în curs de aderare va putea deveni membră cu drepturi depline a UE după ce parlamentele naționale ale tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene vor ratifica tratatul.
