Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a făcut recent o declarație importantă, care poate defini traiectoria europeană a Moldovei. Potrivit ei, Uniunea Europeană este gata să ajute Chișinăul în reglementarea conflictului transnistrean – nu ca pe o problemă separată, ci ca pe o parte a unui proces coerent de integrare a țării în UE.
Această declarație are mai multe niveluri de sens. În primul rând, Comisia Europeană subliniază clar că vede Moldova ca stat unitar, ceea ce înseamnă că orice reglementare a conflictului de pe Nistru trebuie să aibă loc în cadrul suveranității Republicii Moldova. Nu este vorba despre un statut „înghețat” sau „special” al regiunii, ci despre apropierea ei de restul țării, care ar trebui să se producă înainte de aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
„Vom găsi soluții care nu vor deveni un obstacol pentru aderarea țării voastre la UE”, a subliniat Kos.
UE are într-adevăr o experiență vastă în gestionarea chestiunilor teritoriale și etnopolitice – de la Irlanda de Nord la Cipru, de la teritoriile croato-sârbe la Bosnia. Însă cazul Moldovei este unul aparte. Transnistria rămâne unul dintre cele mai vechi „conflicte înghețate” din Europa, unde se află încă trupe ruse, iar identitatea politică a populației locale s-a format timp de decenii în afara instituțiilor europene.
Principala provocare pentru Chișinău nu este doar diplomatică, ci și socio-politică: cum să convingă locuitorii regiunii că parcursul european nu este o amenințare, ci o șansă pentru stabilitate și dezvoltare.
La rândul său, UE încearcă să nu repete greșelile trecutului.
