În noaptea de 16 spre 17 iunie, Kievul a experimentat unul dintre cele mai terifiante și mai răspândite atacuri de la începutul invaziei rusești pe scară largă. O alarmă de raid aerian care a durat nouă ore a anunțat o noapte de teroare – fără somn, fără pace, fără certitudine cu privire la viitor.
Armata rusă a trimis un val de arme mortale la Kiev: peste 170 de drone de atac, cel puțin 14 rachete de croazieră și mai multe rachete balistice, inclusiv Kinzhal. În total, 440 de drone Shahed, rachete de croazieră Kalibr, Kh-101, Kh-59/69 și o rachetă antiradar au fost lansate în Ucraina în acea noapte. Capitala era ținta principală.
Cartierele Solomensky și Darnitsky au avut de suferit cel mai mult, rachetele distrugând blocuri de apartamente. În Solomenskoye, una dintre rachete a străpuns intrarea de la etajul 9 până la etajul 1, spărgând și prăbușindu-se în subsol. S-ar putea să fie oameni sub dărâmături. Salvatorii, medicii, polițiștii și voluntarii continuă să lucreze la fața locului.
În această dimineață, cel puțin 15 persoane au fost ucise și peste 110 au fost rănite. Cei mai mulți dintre ei erau civili care dormeau acasă când iadul a izbucnit în viața lor. 68 de persoane au fost spitalizate cu răni de diferite severitate.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a raportat că fragmente de muniție cu dispersie au fost găsite la locurile atacurilor. Aceasta este o dovadă suplimentară că Rusia folosește în mod deliberat arme interzise de dreptul internațional împotriva populației civile. Să reamintim că majoritatea țărilor din lume au semnat convenția de interzicere a munițiilor cu dispersie din cauza distructivității excesive și a amenințării lor la adresa civililor chiar și după încheierea ostilităților.
Au fost înregistrate și greve în cămine, instituții de învățământ și infrastructuri critice. Cu toate acestea, partea rusă a numit-o „o lovitură asupra complexului militar-industrial al Ucrainei”, recunoscând efectiv atacurile asupra zonelor rezidențiale ca parte a strategiei sale militare.
Acest atac a devenit un alt semnal alarmant pentru comunitatea internațională. În special pentru Statele Unite, unde situația politică și prioritățile de politică externă pot afecta dramatic cursul războiului. Președintele american Donald Trump și-a demonstrat în mod repetat simpatie pentru Vladimir Putin și și-a exprimat disponibilitatea de a reduce ajutorul acordat Ucrainei. Acest lucru creează amenințări directe la adresa rezistenței în continuare a ucrainenilor și deschide oportunități suplimentare pentru escaladarea Federației Ruse.
În condițiile în care Rusia lansează zilnic sute de drone asupra orașelor ucrainene, orice întârziere din partea aliaților poate costa vieți omenești. În timp ce Israelul primește sprijin militar deplin din partea Statelor Unite, Ucraina este adesea forțată să facă față singură terorii. Dacă această tendință va continua, Kremlinul nu va face decât să-și întărească încrederea în impunitatea sa.
Noaptea de 16 spre 17 iunie a arătat că războiul este încă departe de a se termina. Și în timp ce o țară din centrul Europei o distruge metodic pe alta – cu explozii, incendii și casete – tăcerea sau indiferența puterilor existente devine și ea o crimă. Kievul a rezistat încă o noapte. Dar câte astfel de nopți trebuie să mai treacă înainte ca lumea să spună în sfârșit: „Destul”?
