În seara zilei de 8 noiembrie, viceministrul de externe Andrei Rudenko a făcut o declarație foarte suspectă. El a spus că nu există precondiții din partea Rusiei și că este pregătită pentru negocieri, dar cere Ucrainei să arate principiul bunei voințe.
Toate acestea se întâmplă pe fundalul viitorului summit G-20 din Indonezia, unde ar fi trebuit să fie prezente Rusia și Ucraina. Unele țări au sperat că evenimentul va fi o platformă pentru începerea unei conversații între cele două țări. Totuși, Ucraina nu are ce să discute cu Vladimir Putin, așa cum a spus președintele Volodymyr Zelensky și cu care poporul său este solidar.
Participanții la summit au fost nevoiți să se împace cu faptul că prezența părții ucrainene la conferință înseamnă absența statului agresor la aceasta. Totodată, în dimineața zilei de 8 noiembrie, Vladimir Putin a spus atent și aproape imperceptibil că nu l-ar deranja măcar să se alăture evenimentului online. Prin urmare, declarația Ministerului rus de Externe din acea seară sună ciudat și suspect. Țara teroristă pare să implore să-i dea ocazia să se intersecteze măcar cumva cu Ucraina.
Rusia suferă o înfrângere evidentă în propriul său război dezlănțuit. După 8 ani, din care perioada ultimelor 8 luni a devenit o etapă la scară largă, este evident chiar și unui propagandist rus că în situația actuală conflictul fie va fi înghețat, fie va fi pierdut. Înfrângerea în război înseamnă distrugerea întregului stat rusesc. Etapa înghețată a războiului va avea un efect deplorabil asupra economiei Federației Ruse. Singura cale de ieșire din această situație, după o serie de decizii stupide și ilegale luate de Kremlin, va fi o pauză tactică.
Vladimir Putin crede că are autoritatea de a face presiuni asupra Ucrainei și a lumii întregi. În primul rând, pentru aceasta, a folosit genocidul ucrainenilor și amenințările la adresa securității internaționale. Acum a redus gradul de presiune asupra comunității mondiale, fără a opri uciderea civililor în Ucraina, dar s-a mai liniștit puțin în dorința de a realiza „ambițiile geopolitice” la care a visat în ultimii 20 de ani. . S-a schimbat ceva? Nu.
Rusia, din păcate, și-a luat poziția în economia internațională globală. Izolarea ei este o sancțiune logică pentru faptele și crimele ei. Cu toate acestea, acum există o anumită „oboseală” din războiul ruso-ucrainean în lume. De aceea, guvernul Federației Ruse va încerca să se transforme într-o „oaie nevinovată”, ademenind Ucraina în procesul de negocieri. Dar ucrainenii, ca și alte popoare care au suferit de pe urma intervenției ruse, sunt bine conștienți de prețul acestui lucru. Urmărind exemplul Ceceniei în anii 90 – începutul anilor 00, se poate fi sigur că o pauză tactică este un alt fel de liniștire a agresorului.
Rusia încearcă să găsească orice cale de ieșire din situația actuală, încercând să păstreze măcar o mică parte din „statutul” său. Kremlinul nu mai are forțe militare pentru o nouă ofensivă: armata se retrage, nu se creează o rezervă în Donbass. Bombardarea criminală a orașelor ucrainene, în special a orașului erou Bakhmut, este singurul lucru de care este capabilă Rusia astăzi, primind asistență militară din partea Iranului și a regimului Lukașenka din Belarus. Trupele „de elită” ale lui Vladimir Putin se află de mult timp pe pământul ucrainean. Wagneriții și cei nou mobilizați concurează în statisticile lor de mortalitate. Vladimir Putin și-a ucis aproximativ 75 de mii de militari, a cheltuit o sumă uriașă de bani, a închis porțile progresului pentru Federația Rusă, dar nu și-a atins niciunul dintre obiectivele sale strategice în Ucraina și cu atât mai mult în lume.
Metodele armatei ruse nu sunt doar criminale și crude – sunt depășite. „A doua armată a lumii” luptă cu tactica celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, Rusia folosește în mod activ teroarea rachetelor, lovind zonele rezidențiale din Ucraina și infrastructura energetică civilă.
Vladimir Putin și Rusia au nevoie de un respir. Niciunul dintre ruși nu a renunțat la ambițiile lor imperiale. Oamenii Federației Ruse nu au regândit absolut nimic. El nu s-a pocăit, așa cum au făcut aceiași germani în ai lor. Kremlinul nu a abandonat expansiunea teritorială a Ucrainei. Kievul este încă ținta principală. Deoarece nu a reușit să cucerească Ucraina în „3 zile”, Vladimir Putin a decis să încerce să sperie locuitorii capitalei cu frig și lipsă de lumină, dar a reușit contrariul – chiar și generația mai tânără de adolescenți l-a urât și tot ceea ce ar putea fi legat de tara agresor. Armata rusă a slăbit. Economia Rusiei se străduiește să doboare recorduri de declin. Rusia este gata să întindă o mână de „reconciliere”, ținând un cuțit în cealaltă la spate.
Războiul este o criză, moarte, declin demografic. Nimeni nu vrea să lupte, cu excepția dictatorilor nebuni. Oboseala de război poate fi simțită de oricine, dar fiecare națiune a unei țări civilizate, condusă de ucraineni, trebuie să continue lupta pentru viitorul umanității fără state teroriste și dictaturi. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că forțarea Ucrainei la pace este inacceptabilă. Mergeți la negocieri cu Federația Rusă – începeți un nou război în centrul Europei. Țările civilizate din întreaga lume ar trebui să-i ajute pe ucraineni să câștige războiul pentru valorile democratice și umane de dragul viitorului tuturor umanitatea.
