Persoanele care solicită cetățenia Republicii Moldova ar putea fi obligate să demonstreze cunoștințe de limbă română și ale Constituției. Aceasta este una dintre prevederile unui nou proiect de lege prezentat în Parlament, care urmărește să înăsprească procesul de acordare a cetățeniei și să prevină tentativele de fraudă, transmite Moldova1.
Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, noile măsuri vin ca reacție la valul crescut de cereri de cetățenie după anul 2022. „În unele cazuri, procesul era mult prea simplu. Au fost evaluate riscurile și, împreună cu Comisia pentru securitate, am decis că este necesară mai multă rigoare”, a declarat Grosu.
În ultimii ani, autoritățile au identificat aproximativ 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei, inclusiv prin documente false sau cu proveniență incertă.
Președintele Comisiei pentru securitate națională, Lilian Carp, a explicat că unii dintre solicitanți sunt foști cetățeni ai Republicii Moldova care au renunțat la cetățenie în favoarea celei ruse. „După declanșarea războiului din 2022, mulți au încercat să o restabilească. Legea rusă interzice dubla cetățenie, dar cei reveniți doresc din nou statutul moldovean.”
Proiectul de lege a stârnit reacții diverse în Parlament. Deputatul Grigore Novac (BCS) a avertizat că noile condiții ar putea fi prea restrictive pentru refugiați sau migranți. „Dacă cineva vorbește româna mai stâlcit, dar depune efort, să nu-i blocăm dorința de integrare.”
Pe de altă parte, deputata neafiliată Victoria Cazacu a susținut măsura, afirmând că „nu poți trăi și munci într-o țară fără să-i cunoști limba. Este imposibil”.
Proiectul mai stabilește că cetățenia va putea fi obținută în continuare prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, restaurare sau naturalizare, cu respectarea principiilor de nediscriminare și echitate.
Foto: sursa