Pe fondul schimbărilor climatice, savanții moldoveni consideră că porumbul trebuie înlocuit cu sorbul, iar soia – cu năutul. Totodată să fie reduse suprafețele de culturi prășitoare. Declarațiile au fost făcute de directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi Boris Boincean, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat și profesor cercetător. El a adăugat că „este mult mai rațional să ajustăm sistemul de agricultură la schimbările climatice decât să menținem în asolament un spectru de culturi care necesită cantități nejustificate de îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, dar care pot fi înlocuite”, transmite sursa.
Propunerile au fost enunțate de Boincean urmare a declarațiilor ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea, că în Republica Moldova ar putea fi adoptată o lege prin care agricultorilor le-ar putea fi interzisă plantarea culturilor în regiunile în care nu plouă destul.
Boris Boincean a spus că „înlocuirea unor culturi agricole cu altele mai rezistente la secetă e o chestiune de timp”.
„Schimbările climatice din ultimele decenii vor duce în mod inevitabil la revizuirea spectrului de culturi agricole cultivate tradițional în țara noastră, ceea ce se va răsfrânge în primul rând asupra culturii porumbului și a florii-soarelui. Or, înlocuirea acestor culturi e doar o chestiune de timp, iar guvernul se simte îndreptățit să impună astfel de măsuri, de vreme ce este constrâns să compenseze pierderile provocate de secetă. Exemple de renunțare bunăoară la porumbul pentru boabe în favoarea sorgului, care este mai rezistent la secetă, există deja în lume, inclusiv cel din statul Nebraska din SUA”, a menționat Boincean.
Potrivit directorului Institutului, „condițiile climaterice din anul curent au fost relativ favorabile pentru majoritatea culturilor, în special pentru cele din prima grupă, dar seceta din iulie și august a afectat grav semănăturile de porumb pentru boabe, mai ales în sudul țării”.
„Din cauza schimbărilor climatice, observăm că situațiile de acest gen devin din ce în ce mai frecvente, iar acest lucru implică și adoptarea unor măsuri ferme orientate spre adaptarea sistemului de agricultură din țara noastră. În situația actuală este mult mai rațional să ajustăm sistemul de agricultură la schimbările climatice decât să menținem în asolament un spectru de culturi care necesită cantități nejustificate de îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, dar care pot fi înlocuite”, a declarat el.
Pe fondul schimbărilor climatice și în urma cercetărilor efectuate de-a lungul timpului, Boincean a spus că „savanții moldoveni consideră că sunt necesare măsuri precum:
– înlocuirea treptată a porumbului cu sorgul, iar a soiei cu năutul, care posedă o rezistență mai mare la secetă;
– aplicarea îngrășămintelor organice și excluderea aratului excesiv cu plugul cu cormană;
– reducerea suprafețelor de culturi prășitoare, inclusiv tehnice;
– amplasarea culturii grâului de toamnă după premergători cu recoltare devreme (culturi leguminoase la boabe; amestec de culturi leguminoase și graminee anuale la masă verde și/sau fân; amestec de ierburi perene la masă verde etc.);
– susținerea programelor de ameliorare a culturilor de câmp și producere de semințe de soiuri și hibrizi autohtoni;
– elaborarea unui program științific de stat multidisciplinar orientat spre crearea unui sistem de agricultură durabil și rezilient, capabil să facă față provocărilor din agricultură„.
***
Pe 28 august, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a declarat că în Republica Moldova ar putea fi adoptată o lege prin care să li se interzică producătorilor agricoli să cultive culturile în regiunile țării în care nu plouă suficient pentru ca acestea să crească.
„În toamnă, o să apară iarăși sudul Republicii Moldova, sunt sigur, cu probleme la culturile de grupa a II-a. Floarea soarelui, spre exemplu, poate mai puțin, dar porumb. Și sincer să fiu pentru toată lumea este clar că în ultimii 2 000 de ani în sudul Republicii Moldova precipitațiile sunt la nivel de 200 – 300 milimetri, iar porumbul are nevoie de 580 – 600 ca să crească. Practic o să urmeze la nivel de lege să stabilim că dacă în regiunea în care tu cultivi sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. O să ajungem la nivel ăsta, pentru că dacă tu nu ai agronom să-ți spună lucrul ăsta, noi la nivel de lege centralizat o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, declara Bolea.
