În contextul întârzierii negocierilor privind noi schimburi de prizonieri de război, Rusia a lansat o amplă campanie de dezinformare menită să discrediteze Ucraina atât în ochii comunității internaționale, cât și ai propriilor cetățeni.
Pe 6 august 2025, sursele propagandistice ruse, în special Russia Today, au lansat un site special cu fotografii ale prizonierilor de război ucraineni. Aceștia sunt prezentați ca fiind „abandonați” și „nerevendicați” de către Ucraina. Mass-media de la Kremlin susține că Kievul ar fi refuzat să recupereze aproximativ o mie de soldați. Declarații similare au fost făcute și de reprezentantul delegației ruse la negocierile din Istanbul, Vladimir Medinski.
Astfel de mesaje urmăresc un scop clar: să submineze încrederea în autoritățile ucrainene, să provoace panică în rândul familiilor prizonierilor de război și să discrediteze poziția Ucrainei pe plan internațional.
Rusia folosește din nou tragediile umane ca instrument de presiune politică. Povestea despre „o mie de prizonieri nerevendicați” este o nouă variațiune a tacticii tradiționale de la Kremlin: crearea unei imagini de „salvator umanitar”, în timp ce blochează în mod activ procesele umanitare reale. Ucraina insistă constant asupra unui format de schimb „toți pentru toți” și cere un dialog transparent cu implicarea structurilor internaționale, inclusiv a Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În schimb, Rusia evită sistematic acordurile, ascunde numărul real al prizonierilor și încalcă convențiile de la Geneva.
Publicarea imaginilor cu prizonieri de război fără consimțământul acestora reprezintă o încălcare directă a dreptului internațional umanitar. Nu este vorba de jurnalism, ci de un atac informațional menit să provoace un impact emoțional puternic în societate și să sporească anxietatea în rândul rudelor militarilor.
Propaganda rusă a răspândit dezinformări similare și în legătură cu schimbul cadavrelor celor căzuți, afirmând că Ucraina ar fi refuzat să le revendice sau să le recunoască. Aceste declarații nu au fost confirmate și au fost ulterior demontate.
Campania care implică folosirea prizonierilor de război urmează o schemă familiară de dezinformare folosită anterior de Kremlin în Siria, Cecenia, Georgia și Ucraina. Moscova încearcă să se prezinte drept o parte umanitară, în timp ce sabotează în mod deliberat inițiativele umanitare. Un exemplu tragic este explozia din colonia din Olenivka în 2022, unde zeci de prizonieri ucraineni au murit. O anchetă independentă nu a avut loc, iar Rusia continuă să promoveze propria versiune, în ciuda probelor privind o detonare internă.
Aceste narațiuni sunt difuzate și prin materiale video în limba engleză produse de Russia Today, destinate publicului occidental. Scopul lor este să inducă îndoieli cu privire la respectarea de către Ucraina a normelor internaționale și să submineze sprijinul pentru Kiev în rândul aliaților.
Pe lângă tema prizonierilor, Kremlinul a reluat și narațiuni false despre „coridoare verzi”, inclusiv în Mariupol. Ocupanții încearcă din nou să prezinte evacuarea civililor ca un act de „salvare” din partea lor, în ciuda dovezilor numeroase privind bombardamentele asupra acestor coloane. Mărturiile false ale prizonierilor de război, evident obținute sub presiune sau prin tortură, completează acest tablou manipulator.
Rusia folosește în mod sistematic tema prizonierilor de război ca instrument central al războiului informațional. Prin manipularea faptelor, a emoțiilor și a imaginilor, Kremlinul încearcă să distrugă unitatea societății ucrainene și să submineze încrederea în autorități. Utilizarea publică a imaginilor cu prizonieri în scopuri propagandistice este nu doar imorală, ci și ilegală. Aceste acțiuni reprezintă o campanie de destabilizare bine organizată, care trebuie identificată, expusă și condamnată la nivel internațional.
