Pe 20 august 2025, fostul ministru al Justiției din Republica Moldova, Alexandru Tănase, a relatat pe pagina sa de Facebook despre apariția unei noi campanii de propagandă rusească în România, sub sloganul „Rusia nu este dușmanul meu”. Această inițiativă, remarcată anterior în Franța și Italia, a ajuns în România, unde au început să apară autocolante cu acest mesaj în locuri publice. Campania face parte dintr-un război hibrid care vizează subminarea unității societăților europene și slăbirea sprijinului pentru Ucraina în contextul agresiunii rusești continue. Potrivit lui Tănase, autocolantele cu inscripția „Rusia nu este dușmanul meu” din orașele românești nu sunt doar o provocare, ci un element al unei strategii direcționate a Kremlinului. Sloganul are scopul de a semăna îndoieli cu privire la apartenența României la NATO și UE, creând iluzia că Rusia este un „partener pașnic” și nu un agresor. Tănase a subliniat că astfel de acțiuni indică prezența unor „idioți utili” în Europa, care cred că „ursul îi mușcă doar pe cei care refuză să-i sărute laba”.
Această campanie nu este nouă: campanii similare de autocolante au fost deja desfășurate în Italia și Franța. În Franța, este promovată de ONG-ul pro-rus SOS Donbass, condus de un neonazist. În România, apariția unor astfel de autocolante semnalează o nouă etapă a războiului informațional rusesc, menit să divizeze societatea și să reducă sprijinul pentru integrarea euro-atlantică.
Campania se desfășoară pe fundalul alegerilor parlamentare din Moldova, programate pentru septembrie 2025. Rusia încearcă să minimizeze influența forțelor pro-ruse în noul parlament moldovean, sporind în același timp propaganda în țările vecine, cum ar fi România, pentru a slăbi solidaritatea regională cu Ucraina.
Mesaje cheie și amenințări
România se confruntă din nou cu un război hibrid rusesc. Autocolantele cu sloganul „Rusia nu este dușmanul meu” sunt un instrument de propagandă menit să submineze unitatea socială. Acestea sunt concepute pentru a semăna îndoieli cu privire la apartenența României la NATO și UE, precum și pentru a submina încrederea în instituțiile democratice. România este conștientă că astfel de mesaje amenință securitatea și democrația și nu poate permite ca manipularea informațională să destabilizeze țara.
Poporul român este bine conștient de modul în care Moscova folosește propaganda pentru a controla și influența. Campania „Rusia nu este dușmanul meu” încearcă să deghizeze un agresor în pacificator, dar istoria ne învață că astfel de sloganuri „frumoase” ascund ambiții imperiale. România trebuie să-și amintească de lupta sa pentru independență și să nu cedeze manipulărilor Kremlinului.
Kremlinul își propune să submineze încrederea cetățenilor în libertate, drepturile omului și democrație prin mesaje simple, dar înșelătoare. Campania creează iluzia că Rusia este un „prieten” mai degrabă decât o amenințare. Scopul principal este de a diviza societățile europene, de a slăbi unitatea lor și de a prezenta războiul din Ucraina ca fiind „problema altcuiva”. Aceasta face parte dintr-o strategie de demobilizare a cetățenilor pro-europeni și de consolidare a sentimentelor pro-ruse.
Campanii precum „Rusia nu este dușmanul meu” sunt instrumente ale unui război hibrid care vizează întreaga Uniune Europeană. Securitatea informațiilor trebuie să devină o prioritate colectivă pentru statele membre ale UE. Contracararea propagandei trebuie să fie la fel de sistemică ca și combaterea atacurilor cibernetice, inclusiv coordonarea resurselor și consolidarea alfabetizării media.
Rusia poartă un război împotriva Ucrainei, ucigând civili și distrugând orașe. Niciun slogan nu poate ascunde aceste crime. Cei care promovează mesajul „Rusia nu este dușmanul meu” ignoră sau justifică efectiv agresiunea. Ucraina subliniază că ascunderea sau justificarea acțiunilor agresorului este echivalentă cu complicitatea la crimele sale.
Sprijinul Europei pentru Ucraina nu se rezumă doar la a ajuta o singură țară, ci și la protejarea întregului continent de expansiunea rusească. Propaganda Kremlinului încearcă să submineze această solidaritate prezentând războiul ca pe ceva îndepărtat și fără legătură cu Europa. Cu toate acestea, Ucraina este în prezent lovită pentru întreaga Europă, iar sprijinul său este o chestiune de securitate comună.
Răspuns și măsuri necesare
Apariția campaniei „Rusia nu este dușmanul meu” în România necesită un răspuns imediat. Autoritățile române trebuie să își consolideze monitorizarea spațiului informațional, să identifice și să suprime canalele de propagandă, inclusiv rețelele sociale și mediile fizice, cum ar fi autocolantele. De asemenea, este important să se desfășoare o activitate educațională în rândul populației pentru a crește rezistența la manipulare.
Uniunea Europeană ar trebui să coordoneze eforturile de combatere a amenințărilor hibride, inclusiv schimbul de experiențe între țări care au suferit de pe urma unor campanii similare, cum ar fi Franța și Italia. Consolidarea alfabetizării media, sprijinirea mass-media independente și expunerea dezinformării vor fi instrumente cheie în această luptă.
Concluzie
Campania „Rusia nu este dușmanul meu” din România este încă un exemplu al războiului hibrid al Rusiei, care vizează divizarea societății și slăbirea solidarității europene. România, ca membră a NATO și a UE, trebuie să reziste cu fermitate acestor manipulări, bazându-se pe experiența sa istorică și pe angajamentul față de valorile democratice. Sprijinirea Ucrainei și consolidarea securității informaționale nu reprezintă doar o apărare a intereselor naționale, ci și o contribuție la stabilitatea întregii Europe. Numai prin eforturi comune putem neutraliza propaganda Kremlinului și menține unitatea în fața agresiunii.
Foto: sursa
