Republica Moldova între Kiev și București: criza apei, securitatea și integrarea europeană

La sfârșitul lunii octombrie, Republica Moldova a purtat negocieri cu cei mai apropiați doi vecini ai săi — Ucraina și România. Vizitele premierilor Vasile Tofan și Luca Niculescu au reconfirmat importanța cooperării regionale, dar au scos în evidență și subiecte dificile: de la gestionarea resurselor de apă ale Nistrului până la cooperarea tehnico-militară și perspectivele aderării la Uniunea Europeană.

Despre aceasta informează newsmaker.md.

În decurs de două zile, Republica Moldova a avut întrevederi la nivel înalt cu Ucraina și România. Pe 26 octombrie, premierul Vasile Tofan a vizitat Kievul, unde s-a întâlnit cu oficialii ucraineni, iar pe 27 octombrie, noul prim-ministru al României, Luca Niculescu, a sosit la Chișinău.

Ambele părți au discutat despre infrastructură, energie, apărare și relații economice. Negocierile au avut loc însă într-un context complicat, marcat de tensiunile legate de Nistru, incidentele de frontieră și dezbaterile privind posibilitatea ca Republica Moldova și Ucraina să adere la UE în cadrul unui pachet politic comun.

Analistul politic Mihai Isac consideră că succesiunea vizitelor evidențiază legătura dintre securitatea celor trei țări și interesul Chișinăului de a dezvolta ambele direcții de cooperare.

Kiev: cooperare militară și perspective economice

În timpul vizitei în Ucraina, Vasile Tofan a fost însoțit de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Delegația moldovenească a avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul Serghei Korețki și președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea unui acord de cooperare tehnico-militară între ministerele apărării ale celor două țări. În opinia lui Mihai Isac, documentul creează premise pentru valorificarea experienței și tehnologiilor ucrainene în consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova.

Tofan a declarat, de asemenea, că intenționează să obțină acorduri privind transferul tehnologiilor pentru producția de drone și interceptoare fără pilot.

Inițiativa a fost criticată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care consideră că acordul contravine neutralității consfințite în Constituție și ar putea atrage țara în război.

În schimb, fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a calificat cooperarea drept un răspuns logic la amenințarea reprezentată de dronele rusești. În opinia sa, Ucraina, care are experiență practică în combaterea acestor aparate, poate oferi sprijin Republicii Moldova.

În domeniul economic, Tofan a propus dezvoltarea în Republica Moldova a unor centre logistice și spații de depozitare pentru exportul produselor ucrainene. El a admis, de asemenea, posibilitatea achiziționării gazelor naturale din Ucraina la prețuri mai avantajoase. Totuși, la finalul vizitei nu au fost anunțate acorduri concrete care să schimbe semnificativ cooperarea în domeniul gazelor.

București: accent pe gaze și infrastructura regională

La o zi după vizita premierului moldovean la Kiev, noul șef al Guvernului României, Luca Niculescu, a venit la Chișinău. Aceasta a fost prima sa vizită externă după confirmarea în funcție.

Niculescu s-a întâlnit cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu premierul Vasile Tofan și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Discuțiile s-au concentrat pe securitatea energetică, infrastructură și cooperarea în domeniul apărării.

Unul dintre subiectele-cheie a fost perspectiva importului de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep, din Marea Neagră. La finalul întrevederilor, părțile au declarat că Republica Moldova ar putea începe să primească aceste gaze în aproximativ un an.

Pentru Chișinău, dezvoltarea relațiilor energetice cu România rămâne o componentă a strategiei de diversificare a surselor de aprovizionare și de reducere a dependenței de gazele rusești.

Nistrul și incidentele de frontieră complică relațiile cu Ucraina

În pofida intensificării cooperării, relațiile dintre Chișinău și Kiev continuă să fie marcate de subiecte sensibile. Unul dintre acestea este nivelul scăzut al apei în Nistru, care generează riscuri pentru alimentarea cu apă și impune o coordonare permanentă între cele două țări.

Mihai Isac consideră că Republica Moldova trebuie să solicite date transparente privind debitul râului, rezervele de apă din lacul de acumulare de la Nistru și volumele de apă deversate. În opinia sa, gestionarea resurselor de apă influențează direct viața de zi cu zi a cetățenilor, iar lipsa unei coordonări eficiente poate submina încrederea dintre state.

Tensiunile au fost amplificate de incidentul din 15 octombrie, când grănicerii ucraineni au traversat frontiera Republicii Moldova în timpul urmăririi unui bărbat care traversa înot Nistrul. Ulterior, acesta a solicitat azil în Republica Moldova. Organele de drept moldovenești au inițiat un dosar penal privind trecerea ilegală a frontierei de către grăniceri străini.

Expertul subliniază că autoritățile de la Chișinău trebuie să mențină simultan un dialog funcțional cu Kievul și să apere consecvent suveranitatea Republicii Moldova și respectarea frontierelor.

Integrarea europeană: un parcurs comun, dar condiții separate

Un alt subiect dificil este perspectiva aderării Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. În dezbaterile politice europene apare tot mai frecvent ideea separării proceselor de integrare ale celor două țări.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunțat împotriva acestei abordări. Pentru Chișinău, subiectul este, de asemenea, important, deoarece Republica Moldova urmărește să avanseze pe calea aderării la UE și să mențină cooperarea cu Ucraina.

Mihai Isac consideră că diplomația moldovenească trebuie să continue reformele, să valorifice oportunitățile de apropiere de Uniunea Europeană și să mențină proiectele comune cu Kievul în domeniul securității. În opinia sa, aderarea Republicii Moldova la UE, în perspectivă, ar permite țării să sprijine Ucraina și prin intermediul instituțiilor europene.

Alexei Tulbure atrage atenția că procesul de aderare la UE depinde de îndeplinirea reformelor de către fiecare țară. Deși Republica Moldova și Ucraina avansează în paralel pe calea europeană, fiecare trebuie să îndeplinească propriile cerințe și să fie evaluată separat în privința progreselor realizate.

Expertul consideră, de asemenea, că cele două țări ar trebui să se ajute reciproc în implementarea reformelor, nu să concureze. Totodată, războiul din Ucraina creează circumstanțe speciale pentru Uniunea Europeană, întrucât este vorba despre aderarea unui stat pe teritoriul căruia continuă luptele.

România: va reuși Chișinăul să păstreze sprijinul Bucureștiului?

Schimbările politice de la București reprezintă un alt factor de care Republica Moldova trebuie să țină cont. După schimbarea guvernului, Partidul Social Democrat din România (PSD) și-a consolidat pozițiile, în timp ce partidul de guvernământ de la Chișinău, PAS, a colaborat anterior strâns cu Partidul Național Liberal din România (PNL).

PAS i-a susținut pe liberalii români în alegeri și a dezvoltat relații apropiate cu fostul premier Ilie Bolojan. Acum, Chișinăul trebuie să dezvolte dialogul cu forțele politice care anterior s-au aflat de cealaltă parte a confruntării politice interne din România.

Mihai Isac consideră că Republica Moldova trebuie să mențină contacte cu toate instituțiile românești, indiferent de apartenența politică a reprezentanților acestora. În opinia sa, păstrarea relațiilor cu PNL nu ar trebui să împiedice cooperarea directă cu PSD și cu echipa noului premier.

Alexei Tulbure nu consideră nici el că schimbarea echilibrului politic de la București reprezintă o amenințare imediată pentru relațiile bilaterale. El subliniază că politica externă nu poate fi construită exclusiv pe baza preferințelor de partid.

Totuși, expertul avertizează asupra unor posibile riscuri pe termen lung asociate creșterii sprijinului pentru partidul românesc AUR, care promovează poziții naționaliste și suveraniste. Potrivit evaluării sale, dacă această formațiune va obține o influență semnificativă, sprijinul Bucureștiului pentru Ucraina și pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova ar putea deveni mai puțin previzibil.

Relațiile nu sunt, deocamdată, amenințate în mod critic

În pofida divergențelor și a contextului regional complicat, experții consultați nu consideră că relațiile Republicii Moldova cu Ucraina și România se află sub o amenințare majoră. Dimpotrivă, aceștia apreciază că vizitele recente confirmă disponibilitatea părților de a continua cooperarea.

Pentru Chișinău, principala provocare este menținerea echilibrului între securitatea regională, interesele energetice și integrarea europeană. În relația cu Kievul, acest lucru presupune identificarea unor soluții pentru problemele legate de Nistru și consolidarea cooperării în domeniul apărării. În relația cu Bucureștiul, prioritățile sunt dezvoltarea proiectelor energetice și menținerea dialogului politic, indiferent de schimbările de la putere.

Evoluția viitoare a acestor direcții va depinde de capacitatea celor trei țări de a-și armoniza interesele practice, fără a permite divergențelor punctuale să submineze parteneriatul strategic.