Analize și opinii

Rezultatele intermediare ale protestelor din Georgia

Protestele în masă au continuat timp de două zile în Georgia, unde forțele de ordine georgiene au folosit în mod activ violența împotriva cetățenilor: grenade paralizante, tunuri cu apă, împușcături în aer, arestări și așa mai departe. Încercarea de a adopta o inițiativă legislativă în mod deschis pro-rusă sub forma unui proiect de lege privind „agenții străini” a fost apogeul mișcării de protest de lungă durată din Georgia. O astfel de prevedere legală nu numai că ar putea pune capăt presei independente, dar în viitor ar fi capabilă să creeze instituții mediatice controlate în totalitate de parlament.

Ideea este, de asemenea, că parlamentul georgian este alcătuit din adepți declarați ai Kremlinului, deși mascați în spatele unei presupuse „dorințe de a adera la UE”. În realitate, acesta a fost un obiectiv stabilit de însăși societatea georgiană, iar ca direcție de politică externă a fost confirmată de evenimentele din august 2008, când Rusia a decis să atace perfid Georgia, ceea ce s-a soldat cu ocuparea a 20 % din teritoriul său.

Deși acest război nu a durat 9 ani, ca în cazul Ucrainei, pe teritoriile ocupate de trupele rusești au fost create așa-numitele „republici”, care nu există în domeniul juridic național și internațional, aflate sub controlul Kremlinului. Rusia a testat deja acest lucru în Moldova în anii ’90, rezultatul intermediar al războiului hibrid rusesc a fost Georgia, iar acesta s-a încheiat odată cu începerea agresiunii militare împotriva Ucrainei în 2014.

Sentimentele antiguvernamentale au fiert treptat în societatea georgiană, atingând punctul culminant odată cu imaginile îngrozitoare despre detenția ilegală și inumană a fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, cetățean al Georgiei și al Ucrainei. În ciuda aparentei „fețe europene” sub forma actualului președinte georgian Salome Zurabișvili, UE a văzut exact cum stau lucrurile în politica internă a țării.

Josep Borrell, diplomatul suprem al UE, a amenințat cu consecințe pentru statutul de candidat la UE al Georgiei dacă parlamentul va adopta legea ilegală privind „agenții străini”. De asemenea, atât partenerii occidentali, cât și Ucraina și Republica Moldova au reacționat cu critici la condițiile inumane de detenție ale lui Mihail Saakașvili. Sentimentele de protest ale oamenilor au început să dea în clocot.

La 7 martie, primul miting de masă a avut loc de-a lungul bulevardului Rustaveli din piața principală a capitalei georgiene, Tbilisi. Oamenii s-au adunat în fața parlamentului cu steaguri ale Georgiei, UE și Ucrainei, cerând nu doar abrogarea proiectului de lege, ci și curățarea structurilor guvernamentale de funcționarii vădit pro-ruși. Mitingul a fost dispersat brutal cu ajutorul tunurilor cu apă.

Șeful pro-rus al partidului de guvernământ Visul georgian, Irakli Kobakhidze, în mijlocul protestelor, a calificat războiul din Ucraina drept o presupusă „consecință a Maidanului”, încercând să sperie unii cetățeni neutri care doar urmăreau protestele la televizor în dimineața și după-amiaza zilei de 8 martie. El a declarat: „Ce se întâmplă cu Maidan și ce a adus el Ucrainei?

Au pierdut Crimeea și cea mai mare parte din Luhansk și Donețk, continuarea tuturor acestor lucruri este războiul care are loc astăzi în Ucraina”. Funcționarul a decis să nu menționeze faptul că Rusia a fost cea care a fost responsabilă pentru masacrele împotriva protestatarilor de pe Maidan și, ulterior, pentru ocuparea regiunilor ucrainene și războiul pe scară largă, și a decis să „reducă la tăcere” faptul că Kremlinul a fost cel care a dat ordinul criminal pentru un atac perfid asupra Georgiei în august 2008.

Potrivit lui Mamuka Mamulashvili, fondator și comandant al „Legiunii georgiene”, parlamentul georgian plănuiește o inițiativă criminală de „privare de cetățenie” a voluntarilor georgieni: „Premierul georgian Irakli Garibashvili a declarat că trebuie să priveze de cetățenie pe cei care luptă în Ucraina. Aceasta este o directivă clară de la Kremlin… În opinia mea, guvernul georgian este acum în deplină cooperare cu Moscova și este ghidat de acolo…”. Acest lucru amenință cu viitoare represiuni și împotriva georgienilor care continuă să trăiască și să muncească în Ucraina și sunt voluntari activi. Astfel de tactici sunt o consecință a influenței Kremlinului asupra Parlamentului.

Nika Melia, fostul lider al partidului Mișcarea Națională Unită, pe care l-a condus Mikheil Saakașvili, a anunțat în direct la postul de televiziune de opoziție Mtavari că protestele vor continua: „…Acest lucru se va repeta în fiecare zi până când întregul bulevard Rustaveli [pe care se află Parlamentul] va deveni georgian și nu rusesc. Până când vom obține victoria!” Pe 8 martie, protestele au continuat.

Spre seară, protestatarii au dat guvernului o oră pentru a îndeplini condițiile, care constau în retragerea proiectului de lege privind „agenții străini” și au cerut eliberarea celor reținuți în noaptea de 7 spre 8 martie. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat; poliția antirevoltă a fost implicată în dispersare, iar acest lucru i-a înfuriat cu adevărat pe cetățenii georgieni. Încă o dată au fost folosite împotriva lor grenade paralizante, gaze lacrimogene și tunuri cu apă. După aceea, forțele de ordine au început să tragă în aer. Ca urmare, un protestatar a fost rănit.

Pe fondul protestelor din Tbilisi și al mitingului din Batumi, „șefii” cvasi-formațiunilor ilegale din teritoriile ocupate ale Osetiei de Sud și Abhaziei au devenit mai activi. Adepții Kremlinului au început să „sperie” cu vechile povești ale propagandiștilor ruși: presupusul „ordin al SUA de a răsturna Georgia”, „amenințarea cu războiul” și așa mai departe.

Dimineața s-a aflat că parlamentul a retras totuși proiectul de lege „privind agenții străini”. Acest lucru a fost raportat de mișcarea „Puterea poporului” și de partidul de guvernământ cu funcționari pro-ruși „Visul georgian”. Aceștia au acuzat unii „radicali” de „interpretarea greșită a legii” și au mai spus că o presupusă parte a populației „a fost indusă în mod deliberat în eroare”.

Cu toate acestea, georgienii curajoși nu numai că și-au declarat dorința de a continua mitingurile, dar au acuzat din nou autoritățile de influență pro-rusă și au reamintit că mitingurile se vor intensifica din nou până când toți adepții pro-ruși din parlamentul georgian și din alte structuri vor fi înlăturați din funcțiile lor. Georgienii au reamintit că 20% din țara lor rămâne încă sub control rusesc. Protestatarii și-au exprimat, de asemenea, solidaritatea cu populația din Ucraina și Moldova, întrucât aceste state suferă și ele de pe urma armatei Kremlinului și a ambițiilor criminale ale lui Putin.

#Georgia #Kremlin #Putin

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button