La 23 februarie, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția „Cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina”, care se bazează pe Formula ucraineană pentru pace. „În total, 141 de state au votat în favoarea acesteia. Această decizie a reprezentat o altă victorie majoră pentru Ucraina pe frontul diplomatic internațional.
Pe lângă faptul că a confirmat dreptul Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional din 1991, suveranitatea și independența, rezoluția a „respins” definitiv orice teze rusești nelegitime despre presupuse „noi realități teritoriale” și a cerut, de asemenea, ca trupele rusești de ocupație să părăsească Ucraina. Documentul a reamintit, de asemenea, importanța respectării fundamentelor dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, pe care Rusia a încălcat-o în mod constant.
ONU a recunoscut public vinovăția Rusiei pentru toate crimele împotriva umanității, precum și pentru crimele de război comise zilnic de armata rusă. Documentul a apropiat, de asemenea, procedura de înființare a unui tribunal special pentru conducerea politico-militară a Rusiei, subliniind că fiecare făptaș trebuie să se confrunte cu pedeapsa pe care o merită. Adoptarea rezoluției a reafirmat determinarea coaliției anti-ruse de a pune capăt atrocităților comise de Kremlin. Doar țările satelit deschise pro-ruse au votat împotriva rezoluției, inclusiv Iranul, Siria și Belarus.
În timpul votului, reprezentantul Belarusului a încercat să aducă „amendamente la document”, sugerând „eliminarea referințelor la blamarea Rusiei”, însă o astfel de „inițiativă” a fost respinsă imediat de conducerea Adunării Generale și de reprezentanții altor țări. De asemenea, memorabil este faptul că, în timpul minutului de reculegere pentru victimele agresiunii rusești, reprezentantul Rusiei, Nebenzia, pur și simplu nu s-a ridicat în picioare, dar, cu câteva secunde înainte ca acesta să se încheie, s-a ridicat în picioare și a spus că Rusia ar fi trebuit să „onoreze memoria tuturor celor care au murit din 2014”.
Spunând o astfel de frază ipocrită, el părea să fi uitat de împușcăturile din spate ale militarilor ucraineni la ieșirea din Ilovaysk, după ce au semnat, așa cum s-a dovedit mai târziu, datorită interviului lui Surkov, „acordurile de la Minsk” complet nefuncționale. Reprezentantul rus pare să fi uitat, de asemenea, doborârea unui Boeing malaezian de către teroriștii ruși, bombardarea Mariupol în ianuarie 2015, încălcarea regimului de tăcere de către militanții finanțați de Rusia și numărul uriaș de provocări înscenate în Donețk cu moartea civililor.
Trebuie reamintit că și China a propus „planul său de pace”. Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, precum și a președintelui Volodymyr Zelenski, interesul Chinei și inițiativa sa reprezintă un pas important din partea lui Xi Jinping. Unele puncte ale planului chinezesc au fost puse sub semnul întrebării de guvernul ucrainean, dar printre toate propunerile s-a subliniat importanța reconstrucției orașelor și satelor ucrainene, a păstrării independenței și suveranității statului.
În orice caz, Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii chinezi doar dacă China nu ajută Rusia să ocolească sancțiunile globale și să furnizeze arme armatei agresorului, precum și tehnologia necesară pentru construirea acestora. Adoptarea rezoluției a devenit atât de evidentă încât nu a provocat nici măcar „răspunsul”, de-acum obișnuit, al propagandiștilor ruși, care cu exact un an în urmă „mestecau” în maniera lor înșelătoare orice document internațional împotriva Rusiei. Se pare că până și propagandiștii ruși au obosit să mai mintă, înțelegând rezultatul lor iminent.
