De la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Biserica Ortodoxă Rusă (BOR) a devenit instrumentul cheie al Kremlinului pentru promovarea ideologiei „războiului sfânt” și legitimarea agresiunii împotriva Ucrainei. Figura centrală în acest proces este patriarhul Kirill (în lume – Vladimir Gundyaev), care susține și promovează activ narațiunile Kremlinului despre „protejarea valorilor ortodoxe și a patriei” prin războiul cu Ucraina.
Patriarhul Kirill folosește retorica religioasă pentru a justifica agresiunea Rusiei, prezentând-o ca pe o luptă împotriva Occidentului și a NATO, care ar încerca să distrugă Rusia. El participă activ la ritualurile bisericești, binecuvântează armata rusă și sprijină acțiunile acestora, ceea ce îl transformă într-un instrument ideologic în mâinile guvernului rus.
Activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse depășește Rusia. Astfel, Cehia și Estonia, după exemplul Ucrainei, au început procesul de ruptură a legăturilor cu Patriarhia Moscovei. În Republica Cehă, Senatul a făcut apel la agențiile de aplicare a legii cu o solicitare de a verifica activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse pentru utilizarea acesteia de către serviciile de informații ruse pentru a influența enoriașii. Biserica Estonă și-a schimbat statutul, eliminând menționarea legăturilor cu Moscova, ceea ce indică o dorință de independență față de Biserica Ortodoxă Rusă.
Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM) încearcă, de asemenea, să se disocieze de curatorii moscoviți, dar independența ei rămâne doar pe hârtie. În ciuda modificărilor aduse documentelor oficiale care au eliminat mențiunea Patriarhiei Moscovei, în practică, BOU-PM rămâne parte a structurii Bisericii Ortodoxe Ruse.
În Ucraina, preoții care susțin agresiunea rusă sunt persecutați activ. O anchetă este în desfășurare împotriva fostului guvernator al Lavrei Pechersk de la Kiev, Pavel Lebed, sub acuzația de incitare la ură religioasă și justificare a agresiunii ruse. Totodată, guvernul ucrainean ia măsuri pentru eliminarea influenței Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul său, ceea ce este confirmat de legea recent adoptată care interzice Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina.
Legea care interzice Biserica Ortodoxă Rusă a provocat o reacție mixtă în lume. În special, Papa a afirmat că „bisericile nu pot fi atinse”. Autoritățile ucrainene au amintit însă că unele declarații ale Vaticanului ar fi putut fi făcute sub influența Rusiei, având în vedere activitățile active ale Bisericii Ortodoxe Ruse în străinătate.
Folosirea Bisericii Ortodoxe Ruse în războiul împotriva Ucrainei demonstrează modul în care Kremlinul manipulează instituțiile religioase pentru a-și atinge obiectivele geopolitice. Acest proces are consecințe de amploare nu numai pentru Ucraina, ci și pentru întreaga Europă, unde activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse sunt din ce în ce mai văzute ca o amenințare la adresa securității naționale.
