În iunie 2025, situația cu privire la ajutorul american pentru Ucraina a căpătat noi contururi, provocând o undă de îngrijorare atât la Kiev, cât și printre aliații de pe ambele părți ale Atlanticului. După o serie de declarații din partea Pentagonului și comentarii ale oficialilor americani, a devenit evident: Statele Unite au suspendat într-adevăr o parte din livrările de armament. Totuși, acest lucru nu înseamnă deloc o încetare completă a sprijinului pentru Ucraina.
Potrivit informațiilor din surse americane, Washingtonul a decis să ajusteze temporar volumul și nomenclatura ajutorului militar acordat mai multor țări, inclusiv Ucrainei. Este vorba în primul rând despre sistemele antirachetă Patriot, rachetele ghidate Hellfire, munițiile pentru avioanele de vânătoare F-16 și complexele portabile antiaeriene Stinger. Motivul este reducerea stocurilor strategice ale SUA în contextul tensiunilor globale, în special din cauza escaladării din Orientul Mijlociu, unde au fost folosite până la 20% din rachetele THAAD în timpul loviturilor asupra Iranului.
Un rol cheie în luarea deciziei l-a avut noua conducere a Pentagonului. Șeful departamentului politic al Ministerului Apărării, Elbridge Colby, după un audit intern, a ajuns la concluzia că arsenalurile americane au nevoie urgentă de reaprovizionare.
Schimbarea retoricii SUA este legată și de situația politică. Administrația Donald Trump, revenită la putere, manifestă o abordare mai rezervată față de sprijinul extern. Potrivit analiștilor, Trump nu este categoric împotriva ajutorului pentru Ucraina, însă transmite clar: America nu va mai „dărui arme gratuit”.
În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o abordare alternativă — achiziționarea sistemelor americane prin bugetul ucrainean sau prin ajutorul altor parteneri occidentali. Potrivit unor surse din Washington, Trump a fost de acord să ia în considerare această inițiativă.
Publicația americană Politico confirmă faptul suspendării unei părți din livrările către Ucraina, dar subliniază că Casa Albă caută în continuare „cel mai eficient format de sprijin”. Poziția oficială a administrației este că interesele de securitate națională ale SUA trebuie să fie pe primul loc, însă relațiile de alianță cu Ucraina sunt păstrate.
Deja la Kiev se resimte lipsa armamentului critic. Bombardamentele rusești asupra orașelor, obiectivelor industriale și infrastructurii energetice s-au intensificat. Fără o cantitate suficientă de apărare antiaeriană, armata ucraineană este nevoită să aleagă între a proteja frontul sau orașele din spate. Acest lucru duce la creșterea numărului victimelor civile și la noi valuri de deplasări interne.
Analiștii remarcă faptul că chiar și o pauză temporară în livrările din partea SUA are consecințe grave. Kremlinul a profitat deja de acest subiect, declarând că reducerea ajutorului occidental „ar apropia sfârșitul conflictului”. În realitate, este vorba despre un avantaj temporar pe care armata rusă îl câștigă pe câmpul de luptă.
Deși situația este într-adevăr dificilă, este prematur să vorbim despre un refuz total al SUA față de Ucraina. Experții presupun că, după convorbirea telefonică planificată între Trump și Zelenski pe 4 iulie, pot fi încheiate noi înțelegeri — în special cu privire la posibilitatea achizițiilor plătite de armament. Această abordare va permite SUA să-și păstreze stocurile strategice, iar Ucrainei să obțină mijloace vitale de apărare.
Săptămânile următoare vor fi decisive pentru relațiile viitoare dintre Kiev și Washington. Comunitatea internațională așteaptă de la SUA o politică clară și predictibilă. Căci de ajutorul pentru Ucraina depinde nu doar securitatea orașelor ucrainene, ci și stabilitatea întregii Europe.
Imagine: ilustrativă, sursă
