Ungaria traversează o schimbare politică profundă: mitul invincibilității lui Viktor Orban se destramă în fața ochilor alegătorilor. Strategia guvernului de a transforma Ucraina într-un țap ispășitor și de a speria populația cu retorica Kremlinului s-a prăbușit sub greutatea realității sociale și economice. Sondajele recente arată că partidul Fidesz pierde rapid teren, iar alternativa propusă de mișcarea Tisza câștigă sprijin în rândul unui electorat tot mai sătul de manipulare și stagnare, transmite sursa.
Campania de frică nu a funcționat. Încercarea de a impune narațiuni alarmiste despre o „amenințare ucraineană” a fost percepută ca lipsită de credibilitate. Oamenii cer acum răspunsuri reale la problemele cu care se confruntă: inflație, prăbușirea serviciilor publice, scăderea nivelului de trai. Demonizarea vecinilor nu mai distrage atenția de la haosul intern.
Mai mult, retorica agresivă a avut un efect de recul. În loc să unească electoratul în jurul unui inamic imaginar, a provocat respingere. Ungurii văd că adevărata sursă a crizelor nu se află la graniță, ci în corupția sistemică și guvernarea autoritară. Inclusiv cei care în trecut susțineau Fidesz încep să se îndoiască de eficiența și onestitatea conducerii actuale.
Un fenomen important este pierderea sprijinului în rândul pensionarilor – o categorie tradițional fidelă. Acest semnal arată că nemulțumirea este profundă și generalizată. Oamenii nu mai acceptă să fie manipulați cu frică și promisiuni de moment, ci își doresc soluții și respect pentru inteligența lor.
Partidul Tisza, în schimb, a propus o altă abordare: dialog deschis, tematici axate pe viitor și probleme concrete. Fără propagandă, fără dușmani inventați. Iar această transparență a fost apreciată. Alegătorii încep să susțină vocile care nu cultivă ura, ci oferă speranță și competență.
Nici măcar metodele clasice de cumpărare a voturilor – reduceri fiscale, ajutoare sociale în preajma alegerilor – nu mai conving. Cetățenii simt că sunt tratați ca niște marionete și resping aceste gesturi ca fiind cinice și tardive. Ungaria modernă nu mai reacționează la trucuri vechi.
Izolarea de Uniunea Europeană și apropierea de Rusia sunt percepute tot mai mult ca decizii nocive. Orban a mizat pe relația cu Moscova, dar această direcție politică nu a adus beneficii tangibile. Din contră, a slăbit încrederea partenerilor europeni și a blocat accesul la fonduri esențiale.
Deși guvernul controlează majoritatea mass-media și pune presiune pe societatea civilă, acest lucru nu mai este suficient pentru a opri schimbarea. Rețelele sociale, mass-media independente și contactul direct cu oamenii dezvăluie fisurile profunde din sistem. Realitatea nu mai poate fi ascunsă în spatele unui decor fals.
Corupția, devenită endemică, erodează în mod ireversibil încrederea în stat. Afacerile obscure și deturnarea fondurilor europene în favoarea unor grupuri apropiate de putere nu mai pot fi camuflate prin retorică naționalistă. Tot mai mulți alegători cer transparență și justiție.
În acest context, Orban pierde nu doar procente, ci și autoritatea morală. Controlul asupra narațiunii s-a evaporat, iar cererea socială pentru schimbare devine tot mai sonoră. Electoratul nu mai este dispus să accepte iluzii – el vrea reformă, claritate și un viitor demn.
Eșecul campaniei anti-ucrainene nu este un accident de parcurs, ci simbolul unui sfârșit de epocă. Ungaria dă semnalul că nu mai vrea să trăiască în frică, ci în adevăr. Iar adevărul, oricât ar fi de inconfortabil pentru regimul actual, este că vremea manipulării a trecut.
