În actualul context geopolitic, când Rusia nu doar că poartă un război de anvergură împotriva Ucrainei, dar și încearcă, prin aliații săi din interiorul UE – precum guvernul lui Viktor Orbán din Ungaria – să distrugă unitatea europeană, problema securității colective în Europa devine o necesitate practică, nu doar o chestiune teoretică. Iar aici, Slovacia se află la o răscruce – între angajamentul față de o politică europeană comună de apărare și blocajul cauzat de guvernul actual condus de Robert Fico.
Juraj Krúpa, deputat în Consiliul Național și reprezentant al partidului de opoziție Libertate și Solidaritate (SaS), conturează clar poziția formațiunii sale: Slovacia nu trebuie să fie un simplu spectator, ci un participant activ în noua arhitectură de securitate a Europei. Acesta declară direct că forțele armate slovace ar putea lua parte în viitor la misiuni de apărare ale UE sau în cadrul unei „coaliții a celor dispuși” – inclusiv cu o eventuală prezență în Ucraina.
Totuși, realizarea acestor inițiative, potrivit lui Krúpa, este posibilă doar cu o condiție – înfrângerea actualului guvern Fico prin alegeri democratice. Politica actualei coaliții aflate la guvernare, marcată de retorica anti-europeană și anti-ucraineană, blochează nu doar participarea Slovaciei în inițiativele de apărare, ci și integrarea sa într-o strategie mai amplă de securitate europeană.
„Dacă Europa vrea să-și construiască propria structură consolidată de apărare, cel mai bun teren de testare este chiar Ucraina”, subliniază Krúpa. Această afirmație nu reflectă doar o viziune strategică, ci și o înțelegere profundă a realității: Ucraina nu este doar un bastion al apărării valorilor europene, ci și un mediu unic unde pot fi testate logistica comună, structurile de comandă, cooperarea operațională și tehnologiile moderne.
În același timp, în Europa apar semnale îngrijorătoare cu privire la o potențială slăbire a unității. Anumite țări importante, precum Polonia și Germania, au transmis deja că, momentan, nu sunt dispuse să participe la misiuni pe teritoriul ucrainean. Aceasta nu înseamnă o refuzare definitivă, dar faptul că apar astfel de declarații scoate la iveală vulnerabilitățile și lipsa unei coordonări clare. În acest context, rolul Slovaciei ar putea deveni simbolic: o țară care, după schimbarea guvernului, revine printre participanții activi la securitatea europeană, oferind un nou impuls pentru ceilalți.
Krúpa nu idealizează situația – el recunoaște că Slovacia nu are în prezent răspunsuri clare la toate întrebările privind participarea la astfel de misiuni. Cu toate acestea, insistă că orice decizie în această direcție trebuie să transmită un mesaj ferm de descurajare agresorului. Acest lucru presupune, implicit, disponibilitatea pentru o eventuală confruntare militară cu Rusia. O asemenea hotărâre este posibilă doar prin reforme interne profunde și o schimbare de direcție politică.
Politica actualului guvern Fico nu doar că frânează integrarea Slovaciei în structurile europene de apărare, ci pune în pericol însăși viitorul ei ca membru cu drepturi depline al sistemului european de securitate. De aceea, SaS, în calitate de forță de opoziție, afirmă fără echivoc: odată cu schimbarea guvernării, Slovacia va reveni ferm pe drumul întăririi apărării europene, inclusiv prin participarea la un contingent comun pe teritoriul Ucrainei.
Această alegere nu este doar despre Slovacia. Este o alegere pentru întreaga Uniune Europeană: poate Europa să manifeste solidaritate și voință strategică într-un moment critic? Ucraina a demonstrat deja că este gata să plătească cel mai mare preț pentru pace și securitate. Acum este rândul aliaților europeni – inclusiv al unei viitoare Slovacii pro-europene – să acționeze.
Imagine: ilustrativă, sursa
